Cum sărbătoresc clujenii Sfântul Nicolae și Nașterea Domnului?
La finalul fiecărui an, în toate colțurile țării se succed cele mai frumoase tradiții și obiceiuri, cu ocazia mult așteptatelor sărbători de iarnă. În toiul anotimpului alb, creștinii se pregătesc de venirea Crăciunului, magia acestuia răspândindu-se în fiecare casă.
Sărbătorile de iarnă au un loc special în inimile clujenilor, iar în cele ce urmează, te invităm să descoperi cele mai frumoase obiceiuri specifice acestei perioade, transmise din generație în generație în județul Cluj.
Moș Nicolae
Atmosfera de sărbătoare începe odată cu venirea lui Moș Nicolae, o tradiție cu origini străvechi. Data de 6 decembrie este cunoscută drept ziua Sfântului Nicolae sau sărbătoarea lui Sânt Nicoară, un copil ce s-a născut în anul 270 și a avut puternice înclinații religioase. Conform tradiției creștine, Sfântul Nicolae a fost un mare iubitor de oameni, fiind astăzi cunoscut drept ocrotitorul copiilor și al nevoiașilor.
În seara de 5 decembrie, copiii își lustruiesc cu atenție ghetuțele, așteptând cu sufletul la gură să descopere, în următoarea dimineață, ce daruri le va aduce Moș Nicolae. Se spune că cei cuminți își vor găsi încălțările pline cu dulciuri, iar cei neastâmpărați vor avea parte de o nuielușă, în semn că trebuie să fie mai ascultători. Această tradiție comemorează una dintre minunile săvârșite de Sfântul Nicolae pe parcursul vieții sale.
Legendele spun că într-o zi, când Sfântul Nicolae ieșea de la biserică împreună cu părinții lui, a văzut un grup de copii sărmani care cerșeau unui negustor înstărit. Deoarece negustorul a refuzat să îi ajute, tatăl lui Nicolae le-a cumpărat o pungă cu dulciuri, însă, nu au fost suficiente pentru fiecare copil. Îndurerat de cele văzute, Nicolae s-a rugat intens Mântuitorului, iar în următoarea dimineață, toate încălțările copiilor din cetate erau pline de dulciuri. De aici și obiceiul ca darurile de la Moș Nicolae să fie primite în ghetuțe.
Tot datorită acestei legende, în perioada sărbătorii Sfântului Nicolae, clujenii obișnuiesc să dăruiască dulciuri, haine și jucării copiilor nevoiași.
Împodobitul bradului și pregătirea mesei festive
Clujenii sunt recunoscuți pentru ospitalitatea lor, iar perioada sărbătorilor de iarnă este un prilej pentru fiecare gospodină să își încânte familiile și oaspeții cu numeroase mâncăruri tradiționale delicioase.
Astfel, pe lista pregătirilor pentru masa festivă de Crăciun se regăsesc preparate precum: salata de boeuf, salata de vinete, caltaboși, răciturile și nelipsitele sarmale, dar și numeroase delicii dulci, cum ar fi cozonacul, colacii și prăjitura cu mere.
Împodobitul bradului este o activitate de familie, ce se practică, conform tradiției, în Ajun. Această tradiție aduce zâmbete atât în sufletele celor mici, cât și celor mari, fiind este urmată de momentul magic al venirii lui Moș Crăciun.
Colindatul în satele din județul Cluj
Nimic nu vestește mai bine venirea Crăciunului decât colindele care răsună din casă în casă. După ce agitația pregătirilor delicateselor se potolește, iar în casele gospodarilor se lasă liniștea, familiile încep împodobirea bradului, așteptând colindători. Cu toate că mersul la colindat este o tradiție comună, obiceiurile practicate diferă de la sat la sat.
Copiii sunt cei care dau startul obiceiului de colindat în seara de Ajun. Mergând din poartă în poartă, aceștia anunță fiecare gazdă de venirea Crăciunului prin rostirea salutului tradițional „Bună sara lui Crăciun” și cântând colinde scurte, potrivite pentru vârsta lor. Gazdele le dăruiesc, apoi, colaci, felii de cozonac, nuci, mere sau bani în semn de mulțumire pentru bucuria adusă.
În prima zi de sărbătoare, are loc Colindul Junilor, una dintre cele mai deosebite obiceiuri de Crăciun. Tradiția a fost inclusă în patrimoniul cultural UNESCO, iar cea mai frumoasă variantă a colindului este considerată a fi cea din satul Mărișel.
Colindul Junilor este reprezentat de una sau mai multe cete de feciori (junii satului), care colindă întreg satul, pornid, de regulă, din centrul acestuia sau din curtea bisericii. Nici o casă cu poarta deschisă nu rămâne necolindată, urmând apoi ca tinerii să fie serviți cu cozonaci, vin și tradiționala pălincă. Printre colindele rostite de aceștia se regăsesc din cele păstorești, vânătorești, agrare și cu motive biblice.
În Mărișel, se formează, de obicei, câte două cete de feciori, fiecare fiind condusă de câte un tânăr însurat, numit staroste. În satul Rogojel, aceștia sunt împărțiti în 3 grupuri, fiecare având zona sa unde colindă.
Un alt obicei ce îmbucură sufletele clujenilor de sărbători este mersul cu steaua. Această tradiție se regăsește în toate popoarele creștine și se practică de la Crăciun până la Bobotează. Copiii merg în casele oamenilor cântând versuri despre nașterea lui Iisus, amintind de steaua ce i-a călăuzit pe cei trei magi. În repertoriul acestora se regăsesc colinde precum „Steaua sus răsare”, ”În orașul Viflaeem” și „Trei crai de la răsărit”.
De asemenea, în județul Cluj, între Crăciun și Anul Nou se practică și dansul caprei sau al turcii, care provine din ceremoniile sacre arhaice închinate renașterii divinității.
În zonele rurale ale județului nostru, autenticitatea originilor transilvănene este la ea acasă. Acest aspect poate fi observat atât vizitând muzeele tematice precum: Muzeul Etnografic și Parcul Etnografic din municipiul Cluj-Napoca, Muzeul Dansului din Sic, Muzeul Căsuța Bunicii din Răcătău sau Muzeul Satului din Mărișel, dar mai ales descoperind farmecul acestor meleaguri în realitate. Tradițiile și obiceiurile transmise din generație în generație sunt cele care creionează cel mai bine identitatea unei comunități.
În sufletele clujenilor, sărbătorile de iarnă au o semnificație spirituală, oferindu-le ocazia să ia o pauză de la grijile cotidiene și de a-și revedea persoanele dragi și de a se întoarce la origini.
Dacă dorești să afli mai multe informații despre obiective turistice din Cluj, accesează website-ul nostru sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram!
