Skip to content

Monumentul Memorandiştilor Cluj

În perioada Evului Mediu, etnicii români din Transilvania, deși erau majoritari, nu se bucurau de drepturi corespunzătoare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în anul 1892, principalele personalități ale românilor din Transilvania au redactat un memoriu adresat curții imperiale de la Viena. Prin acest memoriu au solicitat drepturi fundamentale pentru comunitatea românească. O delegație românească a încercat, fără succes, să obțină o audiență la împăratul Franz Joseph  pentru a-i prezenta memoriul.

Autoritătățile intentează în anul 1894 memorandiștilor un proces ce a avut loc la Cluj-Napoca, în sala Reduta care astăzi se află în clădirea Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Prin sentinţă, aceştia au fost condamnaţi la închisoare şi activitatea Partidului Naţional Român a fost interzisă. În urma intervenţiei diplomatice a regelui României, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, autorităţile îi graţiază pe cei condamnaţi.

Autoritățile locale din municipiul Cluj-Napoca au decis să onoreze memoria celor ce au reprezentat comunitatea românească a acelor vremuri la împlinirea a 100 de ani de la proces prin amplasarea unui monument. Ridicat în anul 1994 pe bulevardul Eroilor, lângă sediul istoric al Primăriei orașului Cluj-Napoca, monumetul este opera sculptorului Eugen Paul, cu o înălţime de aproximativ 18 metri şi are inscripţionat pe soclu cuvintele liderului mișcării memorandiștilor Dr. Ioan Raţiu: ,,Existenţa unui popor nu se discută, se afirmă!”.