Skip to content

Tradiții și obiceiuri: Sfântul Andrei și 1 Decembrie

Tradiții și obiceiuri_ Sfântul Andrei și 1 Decembrie 1

Cum sărbătoresc clujenii Sfântul Andrei și Ziua Națională a României?

Datele de 30 noiembrie și 1 decembrie au o însemnătate deosebită atât pentru clujeni, cât și pentru românii din toate colțurile lumii. Marcate în calendar ca fiind 2 zile de mare importanță, Sfântul Andrei și Ziua Națională a României aduc un prilej de sărbătoare în sufletele românilor de pretutindeni. 

Frumusețea și autenticitatea poporului nostru se reflectă cel mai bine prin tradițiile și obiceiurile păstrate din generație în generație. Și cum fiecare zonă are propriile sale tradiții din care îi reiese farmecul și unicitatea, te invităm să descoperi, în cele ce urmează, cum celebrează clujenii an de an zilele de 30 noiembrie și 1 decembrie.

Sărbătoarea Sfântului Andrei – semnificație, origini, credințe

Sărbătoarea Sfântului Andrei este celebrată an de an în data de 30 noiembrie, iar istoria acesteia este cât se poate de interesantă. Așa cum relatează și etnoloaga Maria Bocșe în lucrarea sa intitulată „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, înainte ca această sărbătoare să primească numele Sfântului Andrei, ultima zi a lunii noiembrie marca sărbătoarea lui Sântandrei. 

Această sărbătoare autohtonă a Sântandreiului era celebrată, în ajunul „capului iernii”, adică a primei zile a lunii decembrie care anunță sosirea iernii, marcată în calendarul popular Indrea, Undrea sau Andrea. 

În mitologia populară, această dată era cunoscută și drept „Noaptea strigoilor”, crezându-se că spiritele celor adormiți își părăsesc lăcașurile de veci pentru a-și apăra familiile de strigoi. Acesta este motivul pentru care în această zi se obișnuia să se ungă ușile și ferestrele cu usturoi, pentru a ține la distanță spiritele malefice. De asemenea, toate vasele și cănile se întorceau cu capul în jos.

Tradiții și obiceiuri Sfântul Andrei și 1 Decembrie 2Tradiții și obiceiuri Sfântul Andrei și 1 Decembrie 2

Un alt obicei practicat la Sântandrei implicau fetele nemăritate, care săvârșeau diverse practici cu scopul de a-și visa alesul. Printre aceste ritualuri amintim pornirea morii fără apă și pregătirea unei turte preparată doar cu apă și sare, din care urmau să consume o jumătate la miezul nopții, cealaltă jumătate așezând-o sub pernă. În zilele noastre, se obișnuiește să se pună un fir de busuioc sfințit sub pernă și să se spună înainte de culcare o rugăciune specială pentru Sfântul Andrei.

Odată cu răspândirea creștinismului, sărbătoarea Sântandreiului a fost asimilată cu apostolul Andrei, cel care a creștinat poporul din sudul Dobrogei. Astfel, Sfântul Andrei a devenit ocrotitorul poporului român, iar ultima noapte a lunii noiembrie a primit numele de „Noaptea luminării”. În prezent, 30 noiembrie este consacrată drept sărbătoare legală în care nu se lucrează, iar în unele zone încă se mai respectă vechile tradiții ale sărbătorii autohtone. 

Ziua Națională a României 

Sărbătoarea ocrotitorului țării noastre este urmată, nu întâmplător, de Ziua Națională a României. Data de 1 decembrie marchează unul dintre cele mai importante evenimente din istoria țării, anume reușita luptei românilor din Transilvania pentru unitatea națională, ceea ce a dus la nașterea României Mari, așa cum o cunoaștem cu toții astăzi. 

An de an, în prima zi a lunii decembrie, fiecare județ se îmbracă în straie de sărbătoare, arborând drapelul național în toate instituțiile de stat din țară. Municipiul Cluj-Napoca obișnuiește să găzduiască în această zi din an numeroase evenimente, parade naționale și comemorări în fața celor mai semnificative monumente istorice, precum statuia lui Avram Iancu aflată în piața cu același nume, Monumentul Glorie Ostașului Român situată în paralel cu altarul Catedralei Mitropolitane Ortodoxe, Monumentul Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor, statuia lui Mihai Viteazul, situată în piața cu același nume și nu numai.

Tradiții și obiceiuri_ Sfântul Andrei și 1 Decembrie 3

Tot de 1 decembrie la Cluj-Napoca se dă startul sezonului de sărbători, întreg orașul împodopindu-se cu lumini de Crăciun. 

Mai mult decât atât, în această zi de mare importanță națională, românii din întreaga lume sărbătoresc delectându-se cu bunătăți tradiționale, printre care nelipsitele sarmale, fasole cu ciolan și o pălincă din „poame” românești.  

Așadar, începutul iernii are o semnificație aparte pentru clujeni și pentru românii de pretutindeni. Desigur, aceste tradiții amintite nu sunt singurele ce se practică în această perioadă a anului în județul Cluj, căci după cum spune vorba populară: „câte bordeie, atâtea obiceie”. 

Dacă dorești să afli mai multe informații despre obiective turistice din Cluj, accesează website-ul nostru sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram

Facebook
Twitter
LinkedIn