Parcul Central „Simion Bărnuţiu” Cluj Napoca

Vedere asupra lacului din Parcul Central Cluj, cu clădirea Casino pe fundal și rațe plutind pe apă, într-un cadru liniștit și verde, sub cer senin.

Parcul Central Cluj, numit popular şi „Parcul Mare” este deschis publicului încă din anul 1830, numindu-se iniţial Parcul Poporului. Ulterior, au fost amenajate aleile, lacul şi a fost inaugurat, în anul 1874, Teatrul de Vară, astăzi sediul Teatrului Maghiar de Stat. După 1989, parcului i-a fost atribuită denumirea de Parcul Central „Simion Bărnuţiu”.

Toţi cei care îi trec pragul se pot recrea folosind multitudinea de posibilităţi pe care le oferă parcul. Amenajarea în aer liber oferă, pe lângă floră, teren de baschet cu nocturnă, aparate de fitness cu acces gratuit, o fântână arteziană înconjurată de bănci, parc special amenajat pentru copii și un restaurant. În parc se regăsesc și statuile unor personalităţi celebre precum Antonin Ciolan, George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Sigismund Toduţă.

Printre atracțiile principale se află Clădirea Cazinoului şi lacul. Vara se pot face plimbări pe lac cu bărcuţe şi hidrobiciclete, iar pe lângă fântâna arteziană sunt organizate concerte de muzică simfonică şi se oficiază ceremonii de căsătorie civilă.

Fără îndoială, Parcul Central rămâne în continuare cel mai important loc de promenadă al clujenilor și gazda principală a celor mai importante evenimente din Cluj-Napoca: Untold, Jazz in the Park, Sports Festival, o parte din activitățile de la Zilele Clujului și altele.

Website: www.facebook.com/ParculCentralCluj

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Grădina Botanică „Alexandru Borza” Cluj Napoca

Alee cu elemente arhitecturale tradiționale japoneze roșii în gradina botanica Alexandru Borza înconjurată de vegetație și copaci înfloriți, oferind un cadru relaxant și armonios.

Grădina Botanică „Alexandru Borza” a fost înfiinţată în anul 1920 de către profesorul Alexandru Borza, personalitate marcantă a biologiei românești şi este subordonată Universităţii „Babeş-Bolyai”. Grădina ocupă o suprafaţă de 14 ha având diverse colecţii de plante care însumează aproximativ 10.000 de specii. Spaţiul este împărţit în mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic şi medicinal, fiecare cu specificul său.

O atracție deosebită este Grădina Romană, dominată de statuia zeiţei Ceres, de diverse piese arheologice descoperite în municipiul roman Napoca și populată cu plante ce creşteau în grădinile romane. De asemenea, Grădina Japoneză este aranjată într-un stil tradiţional japonez şi cuprinde elemente de peisaj specifice Japoniei. Zona este amenajată cu plante aduse din Orient.

În incinta Grădinii Botanice este situat şi Institutul Botanic, Muzeul botanic și Herbarul Universităţii, care adăposteşte 750.000 de coli de plante presate provenite din toate regiunile globului.

Website: www.gradinabotanica.ubbcluj.ro

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Rezervaţia naturală Dealul cu fluturi

Fluture albastru așezat pe frunze verzi în Rezervatia Naturala Dealul cu Fluturi, un habitat bogat în vegetație și specii diverse de insecte.

Rezervaţia naturală Dealul cu fluturi este o rezervaţie naturală de tip floristic şi faunistic situată în sud-estul judeţului Cluj, în comuna Viişoara. Denumirea se datorează atât prin bogăția de specii de fluturi, dar mai ales prin prezența unor specii foarte rare.

Aria protejată reprezintă o zonă de păşuni şi fâneţe ce adăposteşte o mare diversitate de fluturi (dintre care peste 150 de specii din ordinul Lepidopterelor), precum şi mai multe specii de plante, printre care astragalus, salvia, jurinea sau târtan.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Rezervația Naturală Stufărişurile de la Sic

Colibă tradițională din lemn în rezervatia naturala stufarisurile de la sic, înconjurată de stuf și vegetație verde, cu dealuri pe fundal.

Rezervația Naturală  Stufărişurile de la Sic este o rezervaţie naturală de tip avifaunistic situată în satul Sic, pe Valea Fizeşului, alcătuită din stufărișuri, sărături, pajiști stepice, pajiști umede, mlaştini, iazuri, cu vegetaţie de stuf şi papură. Acestea formând un mozaic de ecosisteme ce susține o biodiversitate deosebită. Este o rezervaţie naturală complexă ce cuprinde suprafeţe distincte: masivul de stuf de pe valea Sicului, habitatele de sărătură marginale, păşuni şi fânaţe.

Stufărişurile de la Sic adăpostesc şi asigură condiţii propice de existenţă pentru o mare diversitate de păsări migratoare de baltă, printre care: corcodelul mic, buhaiul de baltă, stârcul cenuşiu,lişiţa, egretele, etc.

Stufărișul compact de pe Valea Coastei și Valea Sicului reprezintă masivul de stuf cu suprafața cea mai mare din România, după Delta Dunării.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Rezervaţia naturală Lacul Ştiucilor

Peisaj din Rezervatia Naturala Lacul Stiucilor, cu lacul in prim-plan, vegetatie bogata si dealuri verzi pe fundal, sub un cer dramatic cu nori intunecati.

Rezervaţia naturală Lacul Ştiucilor este situată într-o zonă umedă, în partea vestică a satului Săcălaia, în zona administrativă a comunei Fizeşu Gherlii. Este cel mai adânc lac natural cu apă dulce al Transilvaniei, aproximativ 10 m. Acesta s-a format prin dizolvare şi tasare-prăbuşire, ca urmare a amplasării cuvetei lacului pe un masiv de sare, având așadar la origine apă sărată. Datorită depunerilor de aluviuni de pe versanți, sarea a fost izolată de apă printr-un strat impermeabil de mâl, procesul de dizolvare a sării fiind oprit, iar apa a devenit dulce.

Lacul Știucilor este singurul lac din Transilvania pe care se formează plaur (insule plutitoare de stuf), la fel ca în Delta Dunării. De aceea a fost numit și Delta Transilvaniei. Lacul de apă dulce, cu o suprafață de 26 de hectare este alimentat constant de pâraiele și izvoarele din zona. Este populat în principal cu ştiucă, dar şi cu crap, biban şi plătica, de asemenea întâlnim vegetaţie lacustră, ce include şi insule plutitoare (plauri) acoperite cu stuf. Rezervaţia mai găzduieşte și specii de păsări printre care: buhaiul de baltă, stârcul pitic, eretele de stuf, huhurezul mare, acvila ţipătoare, numeroase specii de fluturi precum şi mamifere (vulpea, căprioara, mistreţul).Se întâlneşte de asemenea cărăbuşul cu corn,o specie rară de nevertebrate.

Dacă dorești să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Rezervaţia naturală zoologică Valea Legiilor

Pajiste verde intinsa din Rezervatia Naturala Zoologica Valea Legiilor, cu dealuri line si vegetatie variata, intr-un peisaj natural linistit si deschis

Rezervaţia naturală zoologică Valea Legiilor se află în extremitatea estică a judeţului Cluj, în partea vestică a satului Geaca şi cea estică a satului Legii, fiind o rezervaţie de tip avifaunistic.

Aria protejată este reprezentată de zone cu fâneţe umede, luciu de apă şi zone de mlaştină, întâlnind plante precum stufulşi papura;  şi cuprindesudul văii Legii , Lacul Legii, Valea Legii, Valea Morii şi porţiunea vestica a Lacului Geaca.

În arealul rezervaţiei de peste 120 de hectare, cuibăresc mai multe specii de păsări migratoare, printre care: egreta, stârcul cenuşiu, buhaiul de baltă, nagâţul, găinuşa-de-baltă, lişiţa şi mai multe specii de raţe.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Rezervaţia naturală geologică Cariera Corabia

Formațiuni stâncoase expuse în Rezervatia Naturala Geologica Cariera Corabia, cu straturi de roci sedimentare și vegetație rară pe vârf, într-un peisaj geologic impresionant.

Rezervaţia naturală Geologică Cariera Corabia se află în satul Someșu Rece din comuna Gilău. Aria protejată reprezintă un perimetru de două hectare din zona împădurită a Dealului Corabia. Numele dealului provine de la forma aparte pe care o are.

Zona a fost declarată rezervaţie naturală datorită rocilor metamorfice, care au luat naştere în urma unor procese de transformare din structurile mineralogice ale scoarţei terestre. Decopertarea versantului şi  fenomenele de eroziune ce au urmat, au condus la dezvăluirea unei structuri geologice deosebit de interesante, care se desfăşoră pe verticală. Rocile metamorfice predominante aici sunt şisturile cristaline, roci care se găsesc mai ales în Carpaţii Meridionali.

Accesul la această arie protejată nu este deloc greu, ci este la îndemâna oricui, chiar şi a celor mai puţin experimentaţi în drumeţii.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Rezervaţia naturală„Gipsurile de la Leghia”

Clădiri în apropierea Rezervației Naturale Gipsurile de la Leghia, cu păduri dense pe fundal, oferind un cadru pitoresc și rustic în zona protejată.

Rezervația naturală Gipsurile de la Leghia este situată în nord-vestul judeţului Cluj, la ieşirea din satul Leghia spre Aghireşu şi se întinde pe o suprafaţă de un hectar.

Până a deveni arie protejată în anul 2000, Gipsurile de la Leghia se aflau în exploataţie minieră de suprafaţă timp de zeci de ani, pentru confecționarea diferitelor articole: vaze, călimări, scrumiere etc. 

În cadrul rezevaţiei „Gipsurile de la Leghia” se pot admira depozite naturale de alabastru, o varietate de gips. În jurul localităţii Leghia, mai ales pe dealurile din dreapta pârâului Leghia, zăcămintele de  gips ating o grosime de 30 de metri.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Rezervaţia botanică Fânaţele Clujului

Peisaj din Rezervația Botanica Fanatele Clujului, cu dealuri înverzite și vegetație diversă, oferind o priveliște naturală liniștită și pitorească.

Rezervația Botanică Fânațele Clujului reprezintă o zonă de interes botanic și faunistic din apropierea orașului Cluj-Napoca, de o parte şi de alta a Văii Fânaţelor. Este printre primele arii protejate din România, încă din anul 1932.

Suprafața rezervației Fânațele Clujului este de aproximativ 75-80 de hectare și este împărțită în două părți cunoscute sub numele de Copârșaie și Valea lui Craiu. În zona Copârșaie (denumire din maghiară ce înseamnă sicriu) sunt câteva movile de pământ atipice, denumite glimee. Cea mai mare are vreo 400 de metri lungime și 35 de metri înălțime. Acestea sunt rezultatul unor alunecări de teren și al eroziunii.

Ineditul zonei este dat de vegetația de stepă, asemănătoare cu cea asiatică și est europeană. Varietatea floristică este susţinută de relieful foarte accidentat şi de particularităţile microclimatice locale, cu mai multe bălți temporare unde își au casă diverse specii de reptile ca tritonul comun, tritonul cu creastă, brotăcelul, broasca râioasă verde, șarpele de casă. Deasemenea tot aici există câteva specii rare de fluturi, protejate la nivel european.

Vegetaţia stepică este dominată de asociaţii de colilie, firuţă, păiuş, bărboasă, obsigă. Relictele botanice care aduc faima Fânaţelor Clujului sunt numeroase: cârcelul, stânjenelul de stepă ardelenesc, cosaciul, pesma de stepă, brânduşa stepică. Dintre speciile de plante protejate la nivel european înâlnim dediţelul, gălbinarea, capul şarpelui, hodoleanul.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Rezervaţia naturală Cheile Baciului

Peisaj natural din Rezervația Naturală Cheile Baciului, cu o pajiște verde și dealuri împădurite, sub un cer senin cu nori ușori.

Rezervația naturală Cheile Baciului reprezintă rezervație naturală de tip mixt, de interes național, aflată în imediata apropiere a municipiului Cluj-Napoca. Cu o suprafață de 3 ha, aceasta se află în nordul renumitei păduri Hoia, fiind străbătută de pârâiele Valea Lungă și Valea Popești.

Aria protejată Cheile Baciului reprezintă o zonă de cheiuri săpate în calcar, de importanţă geologică, paleontologică (depozite fosilifere), floristică şi peisagistică.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.