În satul Văleni, aflat pe drumul ce traversează dealurile între comunele Călățele și Mănăstireni, călugării franciscani au ridicat o biserică  fortificată în stil romanic. În anul 1452, a fost reconstruită în stil gotic, adăugându-se și contraforții pentru zidurile de incintă pentru ca, în secolul al XVI-lea, să fie adăugat turnul masiv care avea ca și funcționalitate strategică supravegherea întregii zone. Începând cu secolul al XVII-lea, biserica va avea două ziduri de apărare și va deveni biserică reformat calvină până în zilele noastre. 

Rolul său strategic în istorie a fost foarte important, biserica fiind locul de refugiu al populației din zonă în timpul numeroaselor invazii tătare. O amintire a acelor vremuri o reprezintă chipul de tătar sculpatat pe unul din zidurile de apărare ale bisericii. În zidul de apărare al bisericii întâlnim de asemenea un relief funerar din epoca romană. 

Interiorul este cel specific al unei biserici din Țara Călatei: tavanul casetat pictat cu diverse motive din anul 1774, broderiile specifice zonei și două candelabre de grâu împletit, element specific bisericilor reformate. Aceste candelabre simbolizează pâinea – trupul lui Hristos și au o vechime de aproximativ 60 de ani. În biserică se află un monument funerar al unui nobil din regiune. O legendă a zonei susține că piatra funerară ar facilita accesul într-un tunel ce ar ajunge la 4,5 km distanță, în satul Mănăstireni.  Singura certitudine a rămas descoperirea unui tunel sub biserică care însă este prăbușit în zona zidurilor de apărare. În vecinătatea bisericii a fost amenajat un mic muzeu  cu diverse vestigii istorice.