Cheile Baciului

O imagine din Cheile Baciului, prezentând un peisaj liniștit cu pajiști verzi și copaci, sub un cer senin.

O altă arie protejată de interes național, aflată la o aruncătură de băț de Cluj-Napoca, sunt Cheile Baciului. Ele ocupă o suprafață de cca 3 hectare în nordul Pădurii Hoia, celebra pădure în care se presupune că se petrec fenomene neobișnuite dar și a cărei încărcătură de mister și paranormal atrage anual sute de turiști dornici să descopere ineditul. 

Aceste chei sunt înconjurate de copacii cu forme deosebite care fac parte din enigmatica atracție a Pădurii Hoia. 

Și cum istoria acestor calcare își are rădăcinile în epoca eocenă, conform documentațiilor comunei Baciu, rezervația naturală formată după săparea, de-a lungul miilor de secole, a acelor calcare eocene de către pâraiele Valea Lungă și Valea Popești, are o deosebită importanță geologică, paleontologică și botanică. Fiecare parte descrisă mai sus își are farmecul datorită unor particularități precum geologică – abrupturi calcaroase, stâncării, paleontologică- depozite fosiliere, botanică sau floristică – păduri în amestec, vegetaţie de pajişte şi stâncărie. 

Deși rezervația este întinsă pe o bucată mare din teritoriul Pădurii Hoia, Cheile Baciului acoperă doar 500 de metri, cu versanți asimetrici. Partea sudică, care ne captează atenția încă de la primul pas, este un amestec de păduri, ierburi și vegetație de stâncă, aranjate într-un mod ciudat, fapt care îi detemină pe mulți să considere că acestea sunt dovada unei prezențe supranaturale. Partea de nord este stâncoasă și abruptă, având prezența unor depozite fosiliere și fiind perfectă pentru micile escalade ale pasionaților de cățărări. 

Cheile Baciului sunt oaza de liniște de care ne putem bucura după doar 10 minute de condus. S-a decis păstrarea cât mai naturală a acestei zone, pentru a rămâne o urmă de sălbăticie aproape de inima orașului și a fi mereu o opțiune de escapadă din mediul epuizant al junglei urbane. Peisajele sunt o combinație între sălbatic și supranatural. Fiind o rezervație  foarte puțin atinsă de mâna oamenilor nu încetează să te surprindă. În amonte de Cheile Baciului, la marginea pădurii, acolo unde doar drumeții neobosiți ajung, se află un mic lac natural, nu prea adânc, dar care este precum cireașa de pe tortul călătorului. 

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Cheile Turenilor

O imagine panoramică a Cheilor Turenilor, evidențiind serpentinele drumului și vegetația bogată ce acoperă dealurile.

Între satele Tureni și Copăceni, la o aruncătură de băț de jungla urbană, putem admira sălbăticia Cheilor Turenilor. Paralele cu Cheile Turzii, cândva parte din același patrimoniu stâncos tocit de timp, aria protejată Cheile Turenilor te captivează datorită pustietății și sălbăticiei acestor stânci. 

Munții Trăscăului, celebrii datorită reliefului exocarstic, adăpostesc nu mai puțin de 22 de chei, printre care se numără și Cheile Turenilor.  

Este o imensă stâncă calcaroasă, care la nord a fost străpunsă de Valea Racilor, vale care în timp a ajuns să sculpteze minuțios fiecare colț de rocă pentru ca noi să ne bucurăm de un peisaj de poveste. 

Cheile Turului, cum le numesc localnicii, au o lungime de aproximativ 2 km, însă spre deosebire de Cheile Turzii, acestea pot fi parcurse atât pe cursul apei cât și pe creastă. Dacă alegem varianta de parcurgere pe cursul apei, cu cât înaintăm înspre strânsoarea stâncilor cu atât încălțămintea noastră trebuie să fie mai impermeabilă, dar și traseul devine mai anevoios. 

Pentru doritorii de cățărări aceste stânci tinere sunt un început bun, deoarece nu sunt foarte înalte și nu presupun un efort fizic deosebit. 

Deși par înghesuite, dacă privim de pe platoul panoramic, pereții calcaroși ai cheilor ascund în jur de 29 de peșteri. Peisajele nu se limitează doar la stâncile erodate de anii ploioși sau de vântul aprig, în interiorul cheilor întâlnim numeroase reprezișuri și mici cascade, de circa 1 metru numai bune pentru o poză cu expunere lungă.  

Mâna omului nu a căutat prea multe în această zonă și tocmai datorită acestui fapt ne putem bucura de un peisaj sălbatic dar liniștitor, de plimbări prin păduri de carpeni, printre aluni, măcieși, păducel și alți copaci cu poamele copilăriei. Chiar dacă nu pare un mediu prielnic, mereu frumusețile stau ascunse în locuri greu de atins. Acest lucru se întâmplă și cu Garofița Albă de Stânci. 

Dacă pe platoul de deasupra Cheilor Turenilor își au cuiburi păsările răpitoare, fauna din interiorul cheilor este casa numeroaselor insecte şi amfibieni precum buhaiul de baltă și tritonul transilvănean.

Platoul Cheilor Turenilor și chiar pădurile neîmblânzite sunt locul perfect pentru escapade de weekend, cățărări și chiar pentru fotografii impresionante.   

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Cheile Turzii

Cheile Turzii oferă un peisaj spectaculos, cu stânci abrupte și vegetație densă, un loc ideal pentru drumeții și explorări.

La doar 40 de kilometri de Cluj – Napoca, Cheile Turzii sunt un spectacol stâncos, care datează de mii de ani și totuși într-o continuă schimbare datorită râului care încă își continuă meticulos procesul de coroziune. 

Fac parte din grupa Munților Trăscăului, care la rândul lor sunt delimitați la sud de către Valea Ampoiului, despărțindu-i, la nord, de Munții Metaliferi și Dealurile Clujului, iar la vest de Masivul Gilău – Muntele Mare. Aparent rupte de ei, prin cursul Văii Arieșului, Cheile Turzii sunt situate în extremitatea estică a Munților Apuseni, în prelungirea culmii Râmeți-Bedeleu-Ciumerna, o culme calcaroasă de origine jurasică. 

Munții Trăscăului, celebrii datorită reliefulul exocarstic, adăpostesc nu mai puțin de 22 de chei, printre care se numără și Cheile Turzii.  

Este foarte probabil că în timpul jurasicului, marii prădători, s-au plimbat pe aceste melaguri, însă urmele au fost lăsate de valea pe care astăzi o credem inofensiv de mică, cea a Hăjdatelor. Aceasta a fost sculptorul principal, desigur ajutată de timp, al culoarului stâncos cu o lungime de 1270 m, care împarte structura geologică a Cheilor Turzii în două masive, Culmea Mănăstirii și Dealul Sandului. Odată străpunse aceste masive de către Valea Hăjdatelor, fiind un meșter priceput și meticulos, fenomenul de străbatere a apei văii a dus la formarea celor mai înalți pereți verticali din cadrul Munților Apuseni, cu o desfășurare de cca. 250 m. 

Spectacolul modelat în stâncă, de-a lungul anilor, ne oferă astăzi oportunitatea de a ne putea bucura de o largă varietate de forme de relief carstic. 

Ajunși pe platoul dinspre satul Cheia, loc unde versanții inegali se dezvăluie ca un gigant trecut prin vreme și prin timp, putem lesne observa trecerile de la poteci line la pereți abrupți, de la stânci la grohotiș și chiar la vegetație abundentă. Întrând în inima cheilor, ni se dezvăluie peste 60 de grote de eroziune, pe marginea pârâului Hăjdate, grohotișuri, colțuri stâncoase și vegetație abundentă. 

Intrarea în Chei se face pe firul văii dinspre Cabana Cheilor Turzii, poteca ne deschide drumul spre lumea sălbatică de la poalele celor doi versanți. Aici descoperim pante acoperite cu vegetație, pâlcuri de pădure și o floră care cuprinde peste 1000 de specii floristice. Garofița albă, cimbrișorul și laleaua pestriță un unele dintre plantele cele mai comune întâlnite în Cheile Turzii.  

Cu cât înaintăm, traseul potecii devine tot mai îngust, strecurându-se paralel cu firul văii, unele porțiuni de trecere fiind amenajate direct în stâncă. Aproape de grohotișul Zurusului Lung, pe versantul drept, regăsim singurul izvor cu debit permanent din interiorul cheilor, Șipotul Cheilor, alimentat de apa precipitațiilor care se acumulează sub grohotișul Zurusului Cetății. 

Versanți, caracterizați prin plăci calcaroase distincte, găzduiesc numeroase peșteri și grote, cea mai lungă cavitate fiind Peștera Ungurească. Datorită cantităților reduse a apelor infiltrate, peșterile  fiind preponderent uscate, au favorizat habitare umană încă din preistorie. Dacă cu mii de ani în urmă peșterile erau locuite de oamenii preistorici, astăzi acestea sunt populate de multitudinea speciilor de lilieci. 

În rezervația naturală Cheile Turzii întâlnim numeroase specii de pești (zvârluga, cleanul), de amfibieni şi reptile (buhai de baltă, triton cu creastă, vipera comună), de păsări (privighetoarea, ciocănitoarea), toate aflate într-o armonie pe care doar natura o poate crea. 

Cheile Turzii au un caracter unic și anume faptul că pot fi traversate atât la nivelul văii, cât și pe deasupra versanților înalți, la o înălțime de 300 – 350 m. Pentru turiștii experimentați sau pentru cei însoțiți de ghizi montani, aceste chei oferă traseul de Via Ferrata.  Cu un echipament adecvat pentru cățărare, încăltăminte antiaderentă și pantaloni sport pentru o mobilitate ușoară, Via Ferrata străbate pe verticală cu un cablu metalic fix, o diferență de nivel de 200 m înălțime. Deși este un traseu solicitant, extraordinara priveliște care se descoperă privitorilor este fascinantă. Este foarte important să menționăm faptul că echipa Salvamont din Cheile Turzii vă poate oferi informații cu privire la acest traseu. Este lezne de înțeles că traseul nu este deloc ușor, iar timpul de parcurgere este de peste 3 ore.

Pentru cei care nu sunt pasionați de sporturile extreme și doresc să se bucure de o simplă plimbare prin Cheile Turzii, menționăm că aveți posibilitatea de a vă delecta cu observarea fenomenului de Birdwatching. Astfel puteți remarca cele peste 60 de specii de păsări care locuiesc în această rezervație. 

Website: www.turism-cheile-turzii.ro

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Cimitirul Central Cluj Napoca

Cimitirul Central din Cluj Napoca, cu monumente funerare impunatoare, obeliscuri negre si banci pentru vizitatori, intr-o zona verde si linistita.

Cimitirul Central din Cluj Napoca este unul din cele mai vechi cimitire, cunoscut în trecut sub denumirea de Cimitirul Hajongard. Denumirea veche a cimitirului, provine din limba germană, reprezentând denumirea zonei actualului cimitir, respectiv Hasengarten (în traducere „Grădina cu iepuri”). Prima atestare ca atare a Dealului Hajongard, aflat la sudul cetății medievale a Clujului, datează din anul 1503.

La sfârşitul secolului al XVI-lea, în urma epidemiei de ciumă din anul 1585, cimitirul devenind neîncăpător, se ia decizia înființării actualului cimitir care este extins pe o suprafaţă de mai multe hectare. Diversitatea arhitecturală a monumentelor funerare, precum și numele unor personalităţi cu un rol determinant în viaţa politică, culturală şi artistică a Transilvaniei, fac din cimitir, unul din obiectivele cele mai inedite ale orașului.

Începând cu secolul al XIX-lea, cimitirul începe a fi aranjat prin desemnare de parcele, plantare de arbori, delimitare prin gard între confesiuni şi naţionalităţi. Cimitirul Central, în forma lui actuală, cuprinde alei, clădiri cu arhitectură impresionantă, monumente funerare în diferite stiluri arhitecturale (eclectic, baroc, neoclasic, neobaroc, neogotic, neo-renascentist, Art Nouveau, etc.), arbori și locuri de răgaz, chiar și evenimente culturale. Tot aici, putem admira capela-cavou a familiei Bethlen – singurul monument funerar în stil neo-romanic din județ. Începând cu anul 2015, Cimitirul Central din Cluj Napoca este clasat ca monument istoric în lista monumentelor istorice.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Statuia lui Avram Iancu Turda

Statuia lui Avram Iancu din Turda, amplasată în centrul orașului, onorează eroul național al românilor transilvănen

Cum ajungem

În centrul oraşului Turda, din anul 1998, se regăseşte statuia lui Avram Iancu (1824-1872), conducătorul revoluţiei române de la 1848 din Transilvania. Statuia a fost realizată de către sculptorul Ilarion Voinea şi a fost dezvelită cu ocazia celebrării a 150 de ani de la revoluţia din 1848.

Mormântul lui Mihai Viteazul Turda

Mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, loc de pelerinaj ce onorează memoria marelui voievod al unirii.

Cum ajungem

 În data de 16 August 1601, pe platoul ce se înalță la sud de orașul Turda, a fost asasinat Mihai Viteazul (1558-1601), primul voievod român ce a reușit pentru câteva luni prima unificare politică a principatelor românești Valahia, Moldova și Transilvania. În amintirea sa, pe locul în care, potrivit relatărilor istorice, ar fi fost primul mormânt al voievodului, a fost înălțat un monument în anul 1977. Obeliscul a fost realizat din beton, placat cu travertin și are înălțimea simbolică de 1601 cm. Monumentul are trei laturi, fiecare simbolizând câte unul din cele trei principate româneşti, la baza lui fiind cele trei steme ale principatelor realizate din marmură de către artistul clujean Vasile Rus Batin.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram.  Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Bustul lui Alexandru Ioan Cuza

În faţa Palatului Prefecturii, pe latura de nord a Pieţii Avram Iancu este amplasat bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Epoca sa marchează reunirea într-un singur stat a principatelor româneşti Ţara Românească şi Moldova şi reprezintă prima etapă din istoria modernă a românilor ce a generat realizarea statului naţional unitar român.

Statuia Fecioarei Maria Cluj

În majoritatea orașelor importante din Europa regăsim statui ce reprezintă sfinți ce au protejat respectivele comunități de ciumă, boala care a omorât mai mulți oameni decât războaiele. Un astfel de monument este statuia Sf. Maria Protectoarea, care astăzi se află pe strada Universității.

Inițial monumentul a fost ridicat pe un amplasament din apropierea bisericii Piariștilor. A fost realizată de către artistul austriac Anton Schuchbauer în anul 1774 la ordinul guvernatorului Anton Korniş. A fost demontată în anul 1959 și amplasată din 1961 în spatele bisericii Sf. Ap. Petru și Pavel. 

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Crucea Eroii Neamului Cluj

Crucea "Eroii Neamului" din Cluj-Napoca, un omagiu adus celor care și-au dat viața pentru patrie și libertate.

Pe dealul Cetățuia, începând cu secolul al XVIII-lea, a fost construită fortăreața garnizoanei armatei habsburgice. Cetatea realizată în stil vauban a avut rol și de închisoare, iar la 1848, pastorul Stephan Ludwing Roth, liderul comunităţii germane din Transilvania este închis şi executat în acestă fortăreaţă la ordinul conducătorului revoluţiei maghiare, L. Kossuth. În perioada interbelică, între anii 1936-1937, episcopul greco-catolic, Iuliu Hossu, ridică aici o troiţă în memoria celor închişi în această fortăreaţă pentru apărarea ideilor naţionale, pe aceeaşi locaţie fiind ridicat apoi monumentul actual.

În data de 1 decembrie 1997, cu ocazia celebrării zilei naționale a României a fost inaugurat actualul monument, cunoscut drept Crucea „Eroilor Neamului”. Monumentul este opera arhitectului Virgil  Salvanu, are 23 de m înălţime şi aproximativ 60 de tone.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Monumentul rezistenţei anticomuniste Cluj

Monumentul Rezistenței Anticomuniste din Cluj-Napoca, dedicat celor care au luptat împotriva regimului comunist pentru libertate și demnitate

În perioada 1945 – 1966 intelectualitatea românească din perioada interbelică, ofițeri ai armatei române regale dar și simplii țărani ce au fost considerați dușmani ai noului regim totalitar au fost exterminați în lagărele de detenție. La intrarea în parcul central „Simion Bărnuţiu” arhitectul clujean Virgil Salvanu  a ridicat un monument dedicat victimelor rezistenței anticomuniste care a fost dezvelit în anul 2006. Este realizat sub forma unui cub de beton placat cu marmură albă, numele localităților în care au funcționat lăgărele de concentrare din perioada comunistă fiind placate cu marmură neagră.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.