Gherla, în trecut Armenopolis, este astăzi unul dintre binecunoscutele municipii ale județului Cluj. Mai puțin știut este faptul că a fost construit de către armeni, fiind la ora actuală unul dintre cele mai bine păstrate orașe vechi din țară.
Gherla apare menționată pentru prima dată într-un document în anul 1291, sub numele de Gherlahida. Nu se cunoaște cu exactitate momentul sosirii armenilor în regiune, însă localitatea purta numele de Hayakaghak înainte de secolul al XIX-lea, denumire care se traduce prin „oraș armean”. Așadar, armenii erau deja stabiliți aici, în prealabil acestei perioade. În mod similar, orașul era cunoscut sub numele de Armenianstadt în limba germană și Armenopolis în latină, ultima denumire fiind folosită și oficial.
Despre armeni
Armenii stabiliți în Gherla proveneau din Regatul Ciliciei și au format o comunitate ce a migrat în diverse regiuni ale Europei și Asiei Mijlocii. În jurul anului 1650, aceștia au ajuns în Transilvania, venind din Moldova și Crimeea. Contribuția lor a fost esențială în transformarea Gherlei într-un oraș modern, fiind responsabili pentru construirea de locuințe și ridicarea Bisericii „Sfânta Treime”. Această biserică servește în prezent ca Eparhie pentru Catolicii de Rit Armean din România și atrage turiști datorită arhitecturii sale impresionante, dar și datorită unui tablou ce se presupune a fi opera celebrului Peter Paul Rubens, reprezentând ,,Coborârea lui Iisus de pe Cruce”.
Din punct de vedere istoric, administrația habsburgică le-a permis armenilor să construiască un nou oraș în apropierea Castelului Martinuzzi, astăzi Penitenciarul Gherla, pe locul vechiului castru roman, ridicat de soldați aduși în Dacia pentru a proteja minele de sare. Orașul Gherla a fost proiectat cu străzi paralele, după planurile unui arhitect italian, adus din Roma de primul episcop armeano-catolic. Astfel, Gherla a devenit primul oraș din România planificat sistematic. Deoarece în acea perioadă stilul baroc era la modă, clădirile din centrul vechi au fost construite în acest stil, specific Imperiului Habsburgic.
Cetatea Gherla
Aflată pe malul drept al râului Someșul Mic, Cetatea Gherla (Cetatea Martinuzzi) datează documentar din anul 1540, fiind construită în stil renascentist sub ordinul episcopului de Oradea, Gheorghe Martinuzzi, trezorier şi guvernator al Transilvaniei.
Cetatea a fost construită după proiectele arhitectului Domenico da Bologna, având forma unui patrulater cu bastioane de apărare în colțuri, fiind protejată de ziduri masive și un șanț cu apă. Accesul în cetate se realiza printr-un pod mobil, iar tuneluri subterane asigurau ieșirea alternativă.
De-a lungul istoriei, cetatea a fost deținută de diverse familii nobiliare, inclusiv de principii Transilvaniei, Sigismund Báthory și Gheorghe Rákóczi al II-lea. Când și-a pierdut importanța strategică, împăratul Iosif al II-lea a decis transformarea cetății Gherla într-o închisoare centrală pentru Transilvania. În 1913, clădirea devine institut de prevenție pentru minori, unde copiii erau educați și deprindeau diverse meserii, iar în perioada comunistă a avut rol de închisoare politică, iar apoi de închisoare pentru deținuți de drept comun. Începând cu anul 1989, după căderea comunismului, a devenit penitenciar de maximă siguranţă.
Biserica armeano-catolică din Gherla
Prima biserică de piatră din Gherla este Biserica Armeano-Catolică Solomon, situată pe actuala stradă Cloșca. Cu hramul Buna Vestire, biserica a fost ridicată între 1723 și 1724, datorită sprijinului financiar al familiei de negustori Solomon. Din punct de vedere arhitectural, biserica combină mai multe stiluri, având influențe puternice din goticul târziu.
Intrarea principală este marcată de un portal sculptat în piatră, decorat cu elemente caracteristice sfârșitului secolului XV și începutului secolului XVI. Acesta este străjuit de două statui: una îl reprezintă pe Sfântul Silvestru, papă al Romei, iar cealaltă pe Sfântul Grigorie Luminătorul (anii 240-332), cel care a creștinat poporul armean. În 1908, în biserică au fost adăugate două plăci comemorative, care îi onorează pe frații Solomon Simai și Bogdan Simai, alături de soțiile lor, precum și pe vicarul apostolic Mihail Theodorovich, care au monumente funerare în acest lăcaș.
Catedrala armeano-catolică Gherla
Armenii din Gherla și-au dorit să construiască cea mai înaltă biserică armeano-catolică din lume, iar în 1748 au reușit acest lucru.
Catedrala armeano-catolica Gherla este o construcție impunătoare, realizată în stil baroc transilvănean, având o turlă centrală flancată de două turle mai mici. La început, edificiul era înconjurat de un gard decorat cu statuile Apostolilor Petru și Pavel în mărime naturală, precum și cu statuile celorlalți apostoli, care astăzi se află în interiorul bisericii. Lăcașul de cult are un altar principal și patru altare secundare, dedicate Fecioarei Maria, Sfântului Grigorie Luminătorul, Sfântului Iosif și Sfântului Ioan de Nepomuk. Aceste altare sunt ornate cu picturi și statui caracteristice stilului baroc.
Catedrala armeano-catolică din Armenopolis a devenit cel mai înalt lăcaș de cult armean la nivel global. Se spune că această realizare a fost influențată de credința localnicilor că sub icoana Sfântului Grigore Luminătorul, cel care a creștinat Armenia, se află „Buricul Pământului”. Sfântul Grigore este venerat în mod deosebit, căci în Armenia a devenit creștinismul pentru prima dată religie de stat (în anul 301 sau 314). Icoana acestui sfânt este profund respectată, deși biserica mai deține o altă lucrare valoroasă – „Coborârea lui Iisus de pe Cruce”, despre care se presupune că ar fi opera celebrului Rubens. Pentru a păstra importanța centrală a cultului Sfântului Grigore, tabloul lui Rubens a fost plasat într-o capelă laterală, cunoscută drept Capela Învierii.
Mănăstirea Sf. 40 de Mucenici
În data de 1 octombrie 2017, a fost luată decizia de a se construi Mănăstirea Sfinții 40 de Mucenici în Gherla, care să omagieze deținuții politici care au murit în penitenciarul aflat în imediata apropiere. Memorialul Gherla a fost ridicat pe Dealul Cărămidăriei, lângă cimitirul cu gropi comune al deținuților din perioada comunistă. Aici a fost ridicată și o capelă, un spațiu expozițional, o bibliotecă și o sală de conferințe.
Centrul Muzeal de Istorie Gherla
Muzeul de Istorie din Gherla funcționează într-o clădire istorică restaurată, cunoscută drept „Casa Laszloffy”, care a fost inițial sediul instituției înființate în 1907. Expoziția permanentă este organizată în opt camere și include artefacte din neolitic, epoca metalelor și, în special, din perioada daco-romană. Există și exponate vechi cum ar fi o diplomă militară romană din anul 123 și echipamente militare romane.
Centrul muzeal prezintă și o cameră armenească tradițională, cu obiecte specifice, precum și o colecție de obiecte de cult armenești. De asemenea, găzduiește o colecție de picturi și sculpturi, un lapidariu, piese de etnografie, numismatică și o bibliotecă cu peste 5.000 de volume.
Gherla rămâne un exemplu remarcabil de localitate clujeană cu influențe multiculturale și o istorie bine conservată, puternic marcată de prezența armeană. Patrimoniul său arhitectural, cultural și spiritual, precum bisericile baroce și muzeele bogate în artefacte, continuă să atragă vizitatori și să reamintească de rolul esențial pe care armenii l-au avut în dezvoltarea orașului. Gherla este nu doar un simbol al trecutului, ci și o punte către valorile și tradițiile care definesc identitatea sa unică.
Dacă dorești să afli mai multe informații despre alte obiective turistice de vizitat în județul Cluj, explorează site-ul nostru sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram!
