Biserici și mănăstiri

Mănăstirea ,,Adormirea Maicii Domnului”
Mănăstirea ,,Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Nicula este printre cele mai reprezentative mănăstiri din Transilvania, mai ales prin iconostasul ce are în centru icoana făcătoare de minuni a Fecioarei Maria care ar fi lăcrimat în anul 1699.

În prezent, în data de 15 august a fiecărui an are loc cel mai mare pelerinaj din Transilvania, odată cu celebrarea sărbătorii “Adormirea Maicii Domnului”. Alte atracţii reprezentative din incinta mănăstirii sunt biserica de lemn din secolul al XVII-lea precum şi atelierul de creaţie de icoane pictate pe sticlă.
Catredrala Mitropolitană Ortodoxă ,,Adormirea Maicii Domnului”
Între anii 1923-1933 la iniţiativa episcopului Nicolae Ivan şi cu sprijinul Casei Regale a României, în Piaţa Avram Iancu din Cluj-Napoca, este ridicată catedrala episcopală, un monumet în stilul bizantin cu elemente definitorii ale stilului brâncovenesc.

În prezent, la subsolul catedralei a fost deschis un muzeu ce prezintă istoria eparhiilor ortodoxe din zona Cluj, arta iconografică şi cripta ierahilor.
Biserica Romano-Catolică Sf. Mihail
Biserica Romano-Catolică Sf. Mihail, ce domină Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, este un important edificiu în stil gotic din Transilvania.Turnul bisericii, realizat în stil neogotic, împreună cu crucea din vârful său au o înălţime de 80 m. Construcţia bisericii datează din anul 1316, în timpul regelui Carol Robert de Anjou.
Sinagoga Neologă
Sinagoga Neologă, situată în Cluj-Napoca pe strada Horea, este un monument arhitectonic de la sfârşitul secoluluial-XIX-lea, având elemente specifice stilului maur precum faţada şi cele patru turle.În prezent este cunoscută şi cu denumirea de ,,Templul deportaţilor”.
Biserica Mănăstirii Franciscane
Biserica Mănăstirii Franciscane se află în Cluj-Napoca, în Piaţa Muzeului, lăcaşul de cult fiind ridicat de ordinul franciscan pe locul unde a fost prima biserică a oraşului în secolul al-XI-lea.

În capelele laterale se află monumentele funerare al aristocraţilor transilvăneni, cel mai important fiind cel al familiei Korniş, amenajat la iniţiativa contelui Sigismund Korniş, guvernatorul Transilvaniei.
Catedrala Greco-Catolică Schimbarea la Faţă
În municipiul Cluj-Napoca, pe Bulevardul Eroilor, ordinul franciscan-minorit hotărăşte să ridice în anul 1779, cu sprijinul împărătesei Maria Terezia, o biserică ce serveşte astăzi Catedralei Greco-Catolice.

Biserica în stil baroc are formă de sală, cu altar poligonal cu o faţada amplificată de pilaştrii verticali dublaţi. Biserica a revenit Bisericii Române Unite cu Roma, în prezent fiind Catedrala Episcopiei de Cluj-Gherla.
Biserica Romano-Catolică Calvaria
În cartierul Mănăştur, pe o colină ce în perioada medievală domina intrarea în oraş, întâlnim una din cele mai importante instituţii ale Transilvaniei medievale, abaţia benedictină de la Cluj-Mănăştur,ce se subordona direct Arhiepiscopului de Esztergom.

Biserica de astăzi a fost ridicată după 1896 şi conţine câteva elemente ale bisericilor din perioadele anterioare: vechea poartă a bisericii sau un cadran solar pe care se poate identifica numele abatelui Anton.
Biserica romano-catolică Sfânta Maria din Turda
Biserica este un monument arhitectonic realizat în stil gotic cu contraforturi inscripţionate. Aici a avut loc un număr important de sesiuni ale Dietei Transilvaniei, iar în anul 1568 a fost adoptat primul edict de toleranţă religioasă din Europa.
Catedrala armeano-catolică Sf. Treime
Oraşul Gherla este cunoscut în perioada medievală sub numele de Armenopolis, fiind unul din importantele centre ale comunităţii armeneşti din Europa Centrală şi de Sud-Est.

Catedrala, un impunător monument de arhitectură, se află în centrul localităţii şi deţine un patrimoniu format din piese de mare valoare, printre care şi un tablou cuprinzând elemente stilistice care indică faptul că ar fi fost pictat în atelierele lui Rubens.
Biserica de lemn ,, Sf. Nicolae” din Cizer- Parcul Etnografic Romulus Vuia, Cluj-Napoca
Biserica a fost transferată din satul Cizer, judeţul Sălaj şi este realizată din bârne masive de stejar. Pronaosul este în plan poligonal cu cinci laturi, iar naosul şi altarul sub formă poligonală.

Importanţa bisericii, ctitorită în anul 1773, este şi una istorică, la ridicarea ei participând şi Horea, principalul conducător al răscoalei ţăranilor români din anul 1784, după cum reiese dintr-o inscripţie de pe bolta naosului.