Skip to content
Monumentul Memorandiștilor din Cluj-Napoca, situat în Piața Unirii, onorează lupta pentru drepturile românilor din Transilvania în secolul XIX.

Monumentul Memorandiştilor Cluj

În perioada Evului Mediu, etnicii români din Transilvania, deși erau majoritari, nu se bucurau de drepturi corespunzătoare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în anul 1892, principalele personalități ale românilor din Transilvania au redactat un memoriu adresat curții imperiale de la Viena. Prin acest memoriu au solicitat drepturi fundamentale pentru comunitatea românească. O delegație românească a încercat, fără succes, să obțină o audiență la împăratul Franz Joseph  pentru a-i prezenta memoriul.

Autoritătățile intentează în anul 1894 memorandiștilor un proces ce a avut loc la Cluj-Napoca, în sala Reduta care astăzi se află în clădirea Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Prin sentinţă, aceştia au fost condamnaţi la închisoare şi activitatea Partidului Naţional Român a fost interzisă. În urma intervenţiei diplomatice a regelui României, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, autorităţile îi graţiază pe cei condamnaţi.

Autoritățile locale din municipiul Cluj-Napoca au decis să onoreze memoria celor ce au reprezentat comunitatea românească a acelor vremuri la împlinirea a 100 de ani de la proces prin amplasarea unui monument. Ridicat în anul 1994 pe bulevardul Eroilor, lângă sediul istoric al Primăriei orașului Cluj-Napoca, monumetul este opera sculptorului Eugen Paul, cu o înălţime de aproximativ 18 metri şi are inscripţionat pe soclu cuvintele liderului mișcării memorandiștilor Dr. Ioan Raţiu: ,,Existenţa unui popor nu se discută, se afirmă!”.