Iarna transformă județul Cluj într-un tărâm de poveste, unde tradițiile și obiceiurile legate de Crăciun, Sf. Nicolae și Anul Nou sunt păstrate cu bucurie. De la pregătirile în familie până la colindele care răsună în sate, fiecare moment contribuie la atmosfera festivă specifică acestor sărbători.
Magia sărbătorilor de iarnă începe cu Sfântul Nicolae
Pe 6 decembrie, clujenii celebrează venirea lui Moș Nicolae, păstrând tradiții vechi de secole. Această sărbătoare reprezintă, în fiecare an, un moment magic în care spiritul sărbătorilor de iarnă își face resimțită cu adevărat prezența. Copiii lustruiesc ghetuțele cu speranța că, peste noapte, Sfântul Nicolae le va aduce dulciuri și cadouri. Cei mai năzdrăvani găsesc o nuielușă, un simbol al promisiunii de a fi mai ascultători.
Legenda spune că Sfântul Nicolae a ajutat cândva un grup de copii sărmani, umplându-le încălțările cu dulciuri printr-un miracol. În semn de recunoștință, clujenii dăruiesc în această perioadă cadouri și bunuri celor mai puțin norocoși.
Bradul și bucatele tradiționale
Pregătirea sărbătorilor continuă cu împodobirea bradului în Ajunul Crăciunului, o activitate care aduce toată familia împreună. Sclipirea globurilor și mirosul de cetină se îmbină perfect cu aromele bucatelor tradiționale: sarmale, salată de boeuf, cozonac și alte delicii specifice zonei.
Colindele care vestesc Crăciunul
Colindatul este unul dintre cele mai iubite obiceiuri din județul Cluj. Copiii deschid seara de Ajun mergând din casă în casă cu salutul „Bună sara lui Crăciun” și cântece care aduc vestea Nașterii Domnului. Colindătorii sunt răsplătiți cu fructe, dulciuri, colaci, nuci sau bănuți.
O tradiție cu totul aparte este Colindul Junilor, inclus în patrimoniul UNESCO, care se practică în satele de munte precum Mărișel. Grupurile de feciori cântă colinde păstorești, vânătorești și biblice, vizitând casele gospodarilor până în zori.
Steaua, Capra, Plugușorul și alte tradiții
După Crăciun, copiii continuă obiceiul mersului cu Steaua, cântând colinde care rememorează călătoria magilor ghidați de steaua din Betleem. În unele sate clujene, dansul caprei și al turcii aduce un strop de veselie, fiind o moștenire din ceremoniile arhaice.
În satul Muntele Băișorii, în perioada colindatului, tradiția aducea în prim-plan Irozii – tineri costumați în mod specific care puneau în scenă o piesă cu tematică religioasă. Ceata era formată din trei crai, un înger și un cărăuș de bagaje, toți îmbrăcați în straie naționale. Craii, cu săbii și teci de lemn la brâu, simulau un duel cu Irod la intrarea în casele colindate. Localnicii încă își amintesc cu emoție de aceste momente și de bucuria cu care erau întâmpinați Irozii.
La rândul său, Plugușorul românesc, atât de îndrăgit în copilărie, dar din ce în ce mai rar întâlnit în atmosfera urbană de Revelion, are rădăcini adânci în tradițiile agrare. Grupurile de colindători zdrăngăneau clopoței și rostogoleau urări magice pentru belșug și rodnicie în anul care începea.
„Aho, aho, copii și frați,
Stați puțin și nu mânați,
Lângă boi v-alăturați
Și cuvântul mi-ascultați.
S-a sculat mai an, Bădica Traian
Și-a-ncălecat pe-un cal învățat,
Cu șaua de aur,
Cu nume de Graur,
Cu frâie de mătase,
Cât vița de groase.
Și în scări s-a ridicat,
Peste câmpuri s-a uitat,
Ca s-aleagă-un loc curat,
De arat și semănat.”
Înainte de a adopta termenul de „Revelion” (împrumutat din limba franceză și având semnificația de „trezire”), noaptea dintre Anul Vechi și Anul Nou era cunoscută sub denumirea de „Îngropatul Anului”. Astfel, o veche perspectivă asupra timpului a fost păstrată în tradițiile sărbătorilor moderne. Căci ce facem de Revelion? Sărbătorim încheierea unui ciclu temporal și începutul unui altul. Metaforic, „îngropăm” anul care a trecut, cu toate momentele sale bune și mai puțin bune, și ne pregătim să începem un nou capitol.
Redescoperirea autenticității
Clujenii își pot regăsi rădăcinile și prin vizitarea muzeelor care păstrează spiritul satului transilvănean, precum Muzeul Etnografic, Parcul Etnografic sau Muzeul Satului din Mărișel. Aceste locuri oferă o imagine vie a tradițiilor păstrate din generație în generație.
Sărbătorile de iarnă din județul Cluj nu sunt doar un prilej de bucurie, ci și o întoarcere la valorile spirituale și comunitare. Dacă îți dorești să descoperi mai multe despre tradițiile și frumusețea acestui colț de țară, urmărește-ne pe rețelele sociale sau vizitează site-ul nostru.
Dacă dorești să afli mai multe informații despre tradiții locale din Cluj, explorează site-ul nostru sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram!
