Probabil ai trecut de multe ori pe lângă el fără să-l observi, dar știai că Palatul Wass din Cluj-Napoca se numără printre cele mai frumoase edificii din Piața Unirii?

Clădirea îmbină stiluri arhitecturale renascentiste, clasiciste și rococo, elementul principal fiind un cap de bour străpuns de o săgeată, care simbolizează blazonul familiei Wass, primii proprietari ai palatului. În prezent, clădirea aparține Asociației Muzeului Ardelean. Palatul Wass din Cluj a fost donat prin testament de către Otilia Wass, ultima descendentă a familiei care avea o pasiune pentru literatură și organiza frecvent saloane literare. 

Istoria Palatului Wass

Casa Wass Cluj este strâns legată de moștenirea nobilă a familiei Wass, aceeași familie care a fost proprietară și a Casei Filstich-Kémeny. Învecinată pe partea dreaptă de Casa Frölich, clădirea palatului își are rădăcinile adânc înfipte în istoria secolelor XV-XVI. Totusi, istoria palatului se leagă de numele altei familii, Gyulai, cea care a deținut edificiul în secolul XVIII-lea. Blazonul familiei Gyulai poate să fie admirat și astăzi în al doilea gang al clădirii. 

După moartea contelui Gyulai, sora sa, contesa Franciska Gyulai și soţia lui, au devenit noii proprietari ai clădirii. Se poate spune că palatul a reprezentat un loc de fructificare a pasiunii pentru literatură, Franciska Gyulai organizând aici frecvent saloane literare, obicei pe care ultima moștenitoare, Ottília Wass l-a dus mai departe. Ottília s-a făcut remarcată prin vasta sa cultură și ideile progresiste. Ea a rămas cunoscută pentru traducerea poeziilor, vorbind fluent germană, engleză și italiană. 

În timpul vieții contesei Ottília Wass, aspectul exterior al clădirii suferă modificări importante, renunțându-se la ornamentația barocă și adoptându-se stilul istoricist care dăinuie până în prezent. Blazonul familiei Wass, vizibil pe frontonul construcției, a dus la denumirea alternativă a palatului, cunoscut și sub numele de „Casa cu cap de bour”. După decesul contesei, în anul 1917,  o colecție valoroasă de piese de mobilier și artă decorative ce datează din secolele XVIII – XIX, au revenit Muzeului Ardelean. În prezent, aceste obiecte pot să fie admirate în cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

În cadrul palatului Wass a luat naștere și fotografia de reportaj din Transilvania, la inițiativa fraților Dunky. Ei au închiriat de-a lungul timpului spațiile aflate la parterul palatului Wass, unde au deschis un atelier de fotografie pe o perioadă lungă de timp (între sfârșitul secolului al XIX-lea și până la Primul Război Mondial). 

Frații Dunky, pionieri ai fotografiei de reportaj în Transilvania, au reușit să surprindă în imagini câteva dintre cele mai semnificative momente ale orașului în secolul al XIX-lea. Printre acestea se numără vizita împăratului Franz Josef din 1895 și reprezentația baletului vienez la Cluj. Recunoașterea muncii lor remarcabile a venit în 1898, când au fost onorați cu titlul de Fotografi de Curte.

Frumusețea Palatului Wass poate să fie admirată și astăzi în Piața Unirii, nr. 11, fiind lipit de Palatul Josika. 

---

Dacă dorești să afli mai multe informații despre alte palate Cluj sau castele din Cluj, explorează site-ul nostru sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram!

Favorite0

Palatul Urania – o bijuterie arhitecturală a Clujului

Aflat pe strada Horea la nr. 4, palatul Urania din Cluj este o bijuterie arhitecturală care a prins viață în anul 1910 și se spune că este proiectul-soră al Uraniei din Viena, clădirea fiind reprezentativă pentru receptarea secesiunii vieneze la Cluj-Napoca. 

📷 Foto: @rolitalks, @tripdepaprika

Istoria construcției

Construcția palatului a fost comandată de către antreprenorul András Udvari și executată de către arhitectul maghiar Géza Kappéter. După finalizarea ei, palatul Urania din Cluj a devenit una dintre construcțiile reprezentative ale orașului, fiind inspirată de stilul Secession vienez. Asemănarea pe care o are cu palatul Urania din Viena nu se datorează doar numelui comun, ci și scopului pentru care a fost construit. Ambele clădiri au avut rolul de cinematograf. Palatul din Viena a avut în plus și rolul de casă de cultură și observator, pe când cel din Cluj de spații comerciale și locuințe private.

Primul proprietar al Palatului Urania, András Udvardi, era un adevărat entuziast al cinematografiei. În primele decenii ale secolului XX, această clădire impunătoare a găzduit unul dintre cele mai prestigioase cinematografe din Cluj, oferind publicului local producții cinematografice de calitate superioară și evenimente culturale notabile care au marcat viața orașului.  Palatul Urania din Cluj a fost prima clădire din oraș în cadrul căreia s-a organizat un cinematograf, fiind numit „Favorit” după perioada comunistă. După o renovare amplă desfășurată în anul 2015, Palatul a fost redenumit „Centru Cultural Urania Palace”. 

Detalii arhitecturale

Palatul Urania a fost considerat unul dintre cele mai solide construcții din Cluj, fiind construit din beton armat. Palatul are o structură formată din parter și trei etaje, iar cele două fațade principale sunt orientate de-a lungul străzilor, întâlnindu-se într-un colț rotunjit. Colțul rotunjit reprezintă elementul arhitectural central al clădirii, fiind accentuat de două mici cupole plasate pe acoperiș, la începutul fiecărei fațade, care sugerează imaginea unor globuri pământești. De fapt, tocmai aceste detalii arhitecturale au inspirat numele clădirii, cu rezonanțe mitologice grecești.

Incendiul devastator al clădirii

În anul 1927, un incendiu a izbucnit la Urania, chiar în timpul derulării unui film. Ziarul Patria relata că în noaptea de 9 ianuarie 1927, un incendiu, probabil accidental, a avut loc, având drept protagoniști doi indivizi, despre care se presupune că erau hoți.

Se crede că planul inițial al acestora era să jefuiască apartamentul cofetarului aflat la mansardă, însă acțiunile lor au dus, în cele din urmă, la un incendiu care a devastat clădirea. După incendiu, acoperișul a fost complet distrus de flăcări, însă restul clădirii a rămas intact.

Cel mai vechi lift din oraș

Un element marcant al istoriei Clujului este liftul din clădirea Urania, cel mai vechi ascensor din oraș, care încă păstrează intact farmecul și autenticitatea epocii în care a fost construit. Prin simpla lui existență, liftul de la adresa Strada Horea nr. 4 ne oferă o incursiune în trecut, conectându-ne cu dezvoltarea orașului și cu inovațiile tehnologice ale vremurilor apuse.

Palatul Urania, cu o moștenire impresionantă și o arhitectură ce îmbină tradiția cu modernitatea, rămâne un loc în care oamenii se pot bucura de artă și cultură prin prisma evenimentelor care au loc în locație. Aflat pe strada Horea, într-o zonă unde fiecare clădire povestește despre transformările orașului, Palatul Urania iese în evidență ca o bijuterie prețioasă în peisajul arhitectural al Clujului. Este una dintre cele mai reprezentative palate din Cluj, având diferite întrebuințări de-a lungul timpului. 

---

Dacă dorești să afli mai multe informații despre alte palate sau castele din Cluj, explorează site-ul nostru sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram!

Favorite0

Un „altfel” de castel Bánffy

Știai că unul dintre cele mai frumoase castele din județul nostru se află la doar 24 km de municipiul Cluj-Napoca? Și nu, nu este acel castel Bánffy pe care îl știe și îndrăgește toată lumea. Ne referim, de această dată, la castelul Bánffy din Răscruci, comuna Bonțida.

Chiar dacă de-a lungul timpului vizibilitatea acestui loc a rămas mai modestă, comparativ cu cea a „fratelui” care găzduiește festivalul Electric Castle, castelul Bánffy din Răscruci oferă vizitatorilor o incursiune în timp, evidențiindu-se printr-o varietate de elemente artistice și arhitecturale precum: finisajele din lemn și picturile pe teracotă smălțuită, tâmplăria, ornamentele, mobilierul, vitraliile și inscripțiile.

📷 Foto: adrianapopoviciphotographer

Istoria castelului

Chiar dacă nu se cunoaște cu exactitate anul construcției castelului, se presupune că acesta a fost ridicat la sfârșitul secolului al XVIII-lea, fiind proprietatea familiei nobiliare Bánffy, una dintre cele mai influente din Transilvania. Inițial, clădirea a fost construită într-un stil baroc, specific epocii respective.

Castelul a suferit mai multe modificări și extinderi de-a lungul secolului al XIX-lea, fiind adăugate elemente neoclasice și romantice. Anumite elemente de tâmplărie din holul central, tavanul sălii de mese și diferite piese de mobilier au fost realizate chiar de către nobilul Ádám Bánffy, care a primit în proprietate castelul Bánffy din Răscruci la sfârșitul secolului al XIX-lea.

În anul 1873, baronul Ádám Bánffy care își începuse studiile la Berlin,  avut ocazia să întâlnească la Karlsbad câțiva meșteri tâmplari care proveneau dintr-o regiune elvețiană cunoscută pentru atelierele sale de tâmplărie. Timp de două luni, acesta a învățat tainele meșteșugului și și-a amenajat ulterior un atelier de tâmplărie în interiorul castelului de la Răscruci. Acolo a fost realizat tavanul casetat al sălii de mese în stilul Renașterii germane, lambriuri, parchet, piese de mobilier în stil renascentist și elemente de tâmplărie pentru holul central. Baronul a creat și elemente decorative din ceramică și două teracote, una dintre ele fiind decorată cu smalț verde. Ultima sobă realizată are sculptate scene care ilustrează alegerea căpeteniei Arpad, întemeierea Ungariei și adunarea de la Ópusztaszer. Relieful celor trei scene de deasupra brâului imortalizează înfrângerea maghiarilor în bătălia de la Mohács din 1526. Această sobă a fost expusă la Expoziția de la Paris din anul 1900.

Castel Bánffy – Restaurare și renaștere

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, castelul a fost afectat de evenimentele tumultoase ale războiului, iar după încheierea acestuia, regimul comunist a naționalizat proprietatea. Clădirea a fost utilizată în perioada 1948-1989 în diverse scopuri precum: școală pentru copii cu nevoi speciale, sediu de cooperative agricole și depozit, care au dus la degradarea castelului. Începând cu anii 2000, au fost inițiate proiecte de restaurare care au inclus refacerea acoperișului, consolidarea structurii și restaurarea detaliilor arhitecturale, castelul fiind înscris din anul 2010 pe lista monumentelor istorice din România. În prezent, clădirea face parte din patrimoniul Consiliului Județean Cluj.

Importanța turistică și culturală

În zilele noastre, castelul Bánffy din Răscruci reprezintă unul dintre cele mai frumoase castele din Cluj, căpătând frumusețea de altădată după un amplu proces de restaurare care a avut loc în perioada 2021-2023. În prezent, edificiul a fost transformat într-un reper cultural emblematic pentru Transilvania, fiind capabil să găzduiască și evenimente cultural-artistice.

Castelul Bánffy din Răscruci este o mărturie a istoriei și culturii Transilvaniei, reprezentând un simbol al patrimoniului nobiliar și al rezilienței prin vremuri de schimbare și provocări. Totodată este un obiectiv turistic care nu trebuie să lipsească din lista de vizite din acest an!

---

Dacă dorești să afli mai multe informații despre alte castele din Cluj și alte obiective turistice, explorează site-ul nostru sau contactează-ne cu încredere! 

Favorite0