Valea Drăganului

O vedere impresionantă a Văii Drăganului, cu un lac de acumulare înconjurat de munți împăduriți, sub un cer senin cu nori pufoși.

În apropierea lacurilor, întâlnim mereu cele mai frumoase peisaje. Valea Drăganului este la limita a trei unităţi geografice: munţii Vlădeasa, munţii Meseş şi depresiunea Huedin. 

Numele de Valea Drăganului nu îl poartă doar o zonă ci este denumirea unui sat care aparține de comuna Poieni. 

La doar 65 km de Cluj-Napoca și 80 km de Oradea, râul Drăgan străbate munții și depresiunea mai sus amintită ca mai apoi să formeze, împreună cu râul Sebeșel, Lacul Drăgan. Acest lac s-a format datorită ridicării unui baraj de 120 m înălțime și care are un coronament de 422 m. 

După construcția barajului, zona a primit un farmec aparte, fiind deseori aleasă pentru escapadele din sfârșiturile de săptămână ale clujenilor și nu numai. 

Trecând prin aceste zone nu știi ce este mai important, destinația sau călătoria în sine, deoarece peisajul de munte, natura și întregul drum ajung să te fascineze, indiferent de anotimp. Drumul șerpuit înspre baraj ne conduce prin inima pădurilor și ne fascinează cu peisajele superbe care fac parte din tolba de comori a Munților Apuseni. 

Zona își dezvăluie bogățiile imediat după ce părăsim satul Valea Drăganului, în fața noastră înălțându-se crestele împădurite, peisajele de munte care îți taie respirația ca, la final, totul să fie încununat cu peisajul unui lac măreț și liniștit. 

Și dacă toate acestea par puține, în apropierea Văii Drăganului, tot pe raza localității Poieni, se află Cetatea Bologa. 

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Defileul Răcătăului

O imagine pitorească din Defileul Răcătăului, prezentând dealuri împădurite și pajiști verzi, sub un cer albastru cu nori pufoși.

Munții ne oferă mereu cele mai spectaculoase peisaje, iar dacă în unele defilee din județul Cluj turiștii ajung ușor, Defileul Răcătăului este deschis doar pentru persoanele cu adevarat dornice de o aventură într-un loc în care timpul s-a oprit de ceva vreme. 

Valea Răcătăului, cea care desparte comuna Măguri Răcătău de comuna Mărișel, este autoarea unuia dintre cele mai adânci defilee din Munții Apuseni. Datorită acestei văi a apărut „Împărăția lui Zamolxe” sau „Tărâmul lui Zamolxe” cum îl numesc moții. 

Pentru ca să înțelegem legendele care se leagă de aceste meleaguri, trebuie să menționăm faptul că strămoșii noștri, geto-dacii, aveau un zeu suprem numit Zamolxe sau Zamolxis. Desigur, de acest nume se leagă diverse povestioare, dar cel mai important lucru este faptul că, Zamolxis era un preot foarte erudit pe care dacii îl venerau și pe care îl considerau ca fiind un mare zeu. Zamolxis, considerat divinitatea supremă a dacilor, a fost unul dintre personajele fabuloase ale Antichității. 

Legenda spune că în acest loc, în Defileul Răcătăului, s-ar fi ascuns Zamolxis vreme de șapte zile, de întreaga suflare omenească. Acolo este un loc denumit „altar”, localnicii mai vechi îi spun „la scăriţă”. Sunt nişte stânci foarte mari, care privite dintr-un anumit unghi, redau profile de bărbaţi în piatră. Se spunea că, dacă te duci acolo şi stai cu faţa la stânci şi te concentrezi foarte tare, îl invoci pe Zamolxis, iar acest zeu îndeplinește dorințele pe care le avem în acele momente. 

Defileul este fără umă de drumuri sau de poteci, turiștii fiind nevoiți să meargă din piatră în piatră, uneori chiar prin apă. 

Zona inferioară  a defileului este cea mai deosebită, datorită pereţilor de stâncă și a vegetației luxuriante, Defileul Răcătăului a devenit habitatul ideal pentru urșii bruni. Probabilitatea ca în plimbările noastre să întâlnim aceste animale este una extrem de mare, deoarece rezervația de urși este una foarte extinsă.  

Stânca măreață care domină întreaga zonă se numeste Țâcla Gabrii și este cel mai spectaculos loc de unde pot fi admirate, deopotrivă, satele Mărișel și Măguri. Cărările înguste, șerpuite printre brazi și bolovani ne conduc înspre inima acestor stânci cu forme rare. 

Liniștea, sălbăticia și pădurile falnice care domină Defileul Răcătăului sunt oaza de liniște la 2 ore distanță de Cluj. Minunățiile Munților Apuseni sunt celebre pentru particularitatea lor, iar orice colț merită luat la pas și descoperit. 

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Defileul Someșul Rece

O imagine din Defileul Someșului Rece, arătând un peisaj montan cu stânci abrupte, vegetație deasă și un râu care curge printre pietre.

În partea de Sub-Vest a Clujului, un drum îngust din inima munților ne conduce înspre minunățiile comunei Măguri Răcătău, mai exact înspre Defileul Someșul Rece. Trecând prin aceste zone nu știi ce este mai important, destinația sau călătoria în sine, deoarece peisajul de munte, natura și întregul drum ajung să te fascineze, indiferent de anotimp. 

Pornim de la Cluj înspre Gilău, Someșu Rece și mai apoi Comuna Măguri Răcătău pe drumul județean 107T. Pentru o plimbare în adevăratul sens al cuvântului, putem parca mașina și să luăm la picior acel drum cu destinația Barajul Someșul Rece. După cum menționam mai sus, peisajul este perfect în orice anotimp, iar călătoria în sine este cea de care trebuie să ne bucurăm cu adevărat, fie că ajungem sau nu la baraj. 

Luând la pas și într-un ritm domol, traseul dus-întors poate fi parcurs în 4-5 ore, însă vă putem garanta că merită fiecare minut petrecut în aerul de munte al comunei Măguri Răcătău. Din zilele de vară, pe drumul care duce înspre Defileu, nu lipsește mirosul de fân, căluții lăsați liberi prin sat sau sătenii care sunt încântați să fie întrebați despre minunățiile locului. 

Între Gura Negruței și locul La Luncuța, râul Someșul Rece formează un defileu adânc și sălbatic, străbătut de un drum forestier, la capătul superior al acestuia aflându-se barajul Someşul Rece.  

Pe versanții stâncoși putem întâlni fie copaci, parcă crescuți pentru a sfida natura, fie trasee scurte de alpinism. Defileul Someșul Rece este una dintre cele mai protejate zone ale județului Cluj și datorită acestui fapt, animalele sălbatice nu sunt o raritate prin aceste păduri de brazi și molizi. Și cum detaliile fac mereu diferența, cu puțină atenție putem observa cum unii copaci au prins niște forme ciudate, din cauza vântului și a temperaturilor scăzute din acele zone. Aceștia au învățat să se adapteze în cele mai vitrege condiții, lupta pentru supraviețuire fiind un mod de viață prin aceste locuri. 

Pe durata verii verdele de diferite intensități ne fură privirea, însă atunci când vine ninsoarea și temperaturile scad, acest loc se transformă într-un peisaj de iarna feeric.   

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, această zonă era considerată una de importanță strategică, la fel ca și restul munților din zona Clujului unde erau pregătite diferite ascunzători dar și locuri de atac extrem de strategic amplasate. Încă din acele vremuri, a rămas un drum pietruit cunoscut sub numele de „drumul lui Antonescu”, care face legătura dintre Măguri Răcătău și Valea Ierii.  În zilele noastre, pe timp de pace,  acest drum și-a pierdut importanța militară, fiind străbătut doar de turiști sau utilizat în competiții sportive. 

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Cheile Borzeşti

Cheile Borzestilor

Pentru ca jurnalul de vacanță al călătorului pe meleagurile județului Cluj să fie complet trebuie să parcugă, la pas, acest loc splendid care se află la doar 5 km distanță de Cheile Turzii. Bogăția Clujului constă în micile locuri săpate în inima munților, cum este și Defileul Borzeștilor. Datorită farmecului aparte și a peisajelor care te captivează, ele pot fi lezne încadrate în tolba de comori ale Transilvaniei. Cu denumirea populară de Cheile Borzeștilor, acestea au ajuns să fie declarate rezervație naturală încă din anul 1994. 

Pentru că s-a dorit o păstrare intactă a acestor comori, accesul se face doar pe jos, nicio urmă de mașină nu are voie să conturbe un loc perfect conservat,  așa cum doar mama natură o poate face. Putem ajunge aici atât dinspre Turda cât și dinspre Câmpeni,județul Alba, pe drumul național 75. Dacă pornim de la Turda,  borna kilometrică ne va arăta încă 4 km până la satul Buru, iar acela este momentul în care trebuie să ne oprim la Cabana cu același nume. Acolo, ne așteapă o parcare improvizată, aproape de poarta naturală care ne deschide drumul spre rezervația Defileului Borzeștilor. 

După primii pași, se deschide un colț de rai în care putem lezne constata că timpul pare că s-a oprit. Cu un aspect de sălbăticie, împăduriri parcă fără nicio noimă,  cu poteci strâmte pe albia unei văi care, fiind departe de ochii privitorului, a sculptat nestingherită aceste chei. Pe drumul nostru spre Defileul Borzeștilor întâlnim numeroase cascade, locuri unde ne putem opri pentru a asculta susurul apelor dar și cântecele păsărilor care locuiesc în acea pădure ferită de ochii oamenilor. 

Defileul, are un aspect de chei, de aici și denumirea populară de Cheile Borzeștilor, cu  versanţii împăduriţi, motiv pentru care flora este bine reprezentată de domeniul pădurii de fag în amestec cu gorun şi de plante specifice habitatelor forestiere şi stâncăriilor. Pădurile oferă condiţii bune de vieţuire mai multor mamifere, dar şi numeroaselor specii de păsări, reptile şi insecte.

Cheile Borzeștilor au fost formate în urmă cu milioane de ani, fiind opera exclusivă a Văii Borzești, vale care se varsă în râul Arieș între satele Buru și Moldovenești. Unicitatea acestora constă în faptul că sunt singurele Chei din marea familie a Apusenilor, pe care apa le-a sculptat în două direcții, atât înspre nord cât și înspre sud. Râul Arieș, cel care captează apa care străbate aceste chei, a avut și el un rol important. Odată cu adâncirea acestuia a început să capteze apele din apropiere, iar acest fapt a condus spre formarea cascadelor care astăzi ne încântă privirea.

Dacă drumețiile sunt ceva normal pentru dumneavoastră, vă recomandăm să nu alegeți potecile bătucite de pașii vizitatorilor, ci să urmați firul apei. Desigur, cu un echipament adecvat, fără frica de a vă uda și cel mai important, într-o zi din sezonul puțin ploios, pentru ca debitul văii să nu fie mare. 

Ce trebuie să ai la tine pentru o explorare amănunțită? 

Ei bine, echipamentul mai sus amintit, o condiție fizică bună, un aparat de fotografiat și încrederea că la final este mereu partea cea mai frumoasă. 

De ce spunem asta?

Pentru că la început se deschide, pentru ochii călătorului, porțiunea care cuprinde Cascadele Inferioare, minunate și spectaculoase, însă mai apoi urmează o porțiune monotonă, întunecoasă, cu mici defilee prea puțin luminate de soare, deoarece stâncile obturează lumina. După aproximativ 30 de minute de drumeție prin frumusețile naturii, ajungem la cascada mare, parte din Cascadele Superioare. Nu este o cascadă rapidă. Aici apa își alocă un timp lejer de curgere, fără a fi grăbită de un debit mare si zgomotos, dovadă a faptului că formarea acestor chei s-a făcut încet și minuțios fără a scăpa detaliile care cu adevărat contează. 

Chiar dacă alegem potecile marcate, cele oficiale, cărările pădurii ne descoperă sălbăticia locului și farmecul aparte pentru care sunt celebrii Munții Apuseni. 

Defileul Borzeștilor este locul ideal de contemplare a naturii și care îți oferă un peisaj desprins din basmele mult iubite ale copilăriei. 

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Cheile Baciului

O imagine din Cheile Baciului, prezentând un peisaj liniștit cu pajiști verzi și copaci, sub un cer senin.

O altă arie protejată de interes național, aflată la o aruncătură de băț de Cluj-Napoca, sunt Cheile Baciului. Ele ocupă o suprafață de cca 3 hectare în nordul Pădurii Hoia, celebra pădure în care se presupune că se petrec fenomene neobișnuite dar și a cărei încărcătură de mister și paranormal atrage anual sute de turiști dornici să descopere ineditul. 

Aceste chei sunt înconjurate de copacii cu forme deosebite care fac parte din enigmatica atracție a Pădurii Hoia. 

Și cum istoria acestor calcare își are rădăcinile în epoca eocenă, conform documentațiilor comunei Baciu, rezervația naturală formată după săparea, de-a lungul miilor de secole, a acelor calcare eocene de către pâraiele Valea Lungă și Valea Popești, are o deosebită importanță geologică, paleontologică și botanică. Fiecare parte descrisă mai sus își are farmecul datorită unor particularități precum geologică – abrupturi calcaroase, stâncării, paleontologică- depozite fosiliere, botanică sau floristică – păduri în amestec, vegetaţie de pajişte şi stâncărie. 

Deși rezervația este întinsă pe o bucată mare din teritoriul Pădurii Hoia, Cheile Baciului acoperă doar 500 de metri, cu versanți asimetrici. Partea sudică, care ne captează atenția încă de la primul pas, este un amestec de păduri, ierburi și vegetație de stâncă, aranjate într-un mod ciudat, fapt care îi detemină pe mulți să considere că acestea sunt dovada unei prezențe supranaturale. Partea de nord este stâncoasă și abruptă, având prezența unor depozite fosiliere și fiind perfectă pentru micile escalade ale pasionaților de cățărări. 

Cheile Baciului sunt oaza de liniște de care ne putem bucura după doar 10 minute de condus. S-a decis păstrarea cât mai naturală a acestei zone, pentru a rămâne o urmă de sălbăticie aproape de inima orașului și a fi mereu o opțiune de escapadă din mediul epuizant al junglei urbane. Peisajele sunt o combinație între sălbatic și supranatural. Fiind o rezervație  foarte puțin atinsă de mâna oamenilor nu încetează să te surprindă. În amonte de Cheile Baciului, la marginea pădurii, acolo unde doar drumeții neobosiți ajung, se află un mic lac natural, nu prea adânc, dar care este precum cireașa de pe tortul călătorului. 

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Cheile Turenilor

O imagine panoramică a Cheilor Turenilor, evidențiind serpentinele drumului și vegetația bogată ce acoperă dealurile.

Între satele Tureni și Copăceni, la o aruncătură de băț de jungla urbană, putem admira sălbăticia Cheilor Turenilor. Paralele cu Cheile Turzii, cândva parte din același patrimoniu stâncos tocit de timp, aria protejată Cheile Turenilor te captivează datorită pustietății și sălbăticiei acestor stânci. 

Munții Trăscăului, celebrii datorită reliefului exocarstic, adăpostesc nu mai puțin de 22 de chei, printre care se numără și Cheile Turenilor.  

Este o imensă stâncă calcaroasă, care la nord a fost străpunsă de Valea Racilor, vale care în timp a ajuns să sculpteze minuțios fiecare colț de rocă pentru ca noi să ne bucurăm de un peisaj de poveste. 

Cheile Turului, cum le numesc localnicii, au o lungime de aproximativ 2 km, însă spre deosebire de Cheile Turzii, acestea pot fi parcurse atât pe cursul apei cât și pe creastă. Dacă alegem varianta de parcurgere pe cursul apei, cu cât înaintăm înspre strânsoarea stâncilor cu atât încălțămintea noastră trebuie să fie mai impermeabilă, dar și traseul devine mai anevoios. 

Pentru doritorii de cățărări aceste stânci tinere sunt un început bun, deoarece nu sunt foarte înalte și nu presupun un efort fizic deosebit. 

Deși par înghesuite, dacă privim de pe platoul panoramic, pereții calcaroși ai cheilor ascund în jur de 29 de peșteri. Peisajele nu se limitează doar la stâncile erodate de anii ploioși sau de vântul aprig, în interiorul cheilor întâlnim numeroase reprezișuri și mici cascade, de circa 1 metru numai bune pentru o poză cu expunere lungă.  

Mâna omului nu a căutat prea multe în această zonă și tocmai datorită acestui fapt ne putem bucura de un peisaj sălbatic dar liniștitor, de plimbări prin păduri de carpeni, printre aluni, măcieși, păducel și alți copaci cu poamele copilăriei. Chiar dacă nu pare un mediu prielnic, mereu frumusețile stau ascunse în locuri greu de atins. Acest lucru se întâmplă și cu Garofița Albă de Stânci. 

Dacă pe platoul de deasupra Cheilor Turenilor își au cuiburi păsările răpitoare, fauna din interiorul cheilor este casa numeroaselor insecte şi amfibieni precum buhaiul de baltă și tritonul transilvănean.

Platoul Cheilor Turenilor și chiar pădurile neîmblânzite sunt locul perfect pentru escapade de weekend, cățărări și chiar pentru fotografii impresionante.   

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Cheile Turzii

Cheile Turzii oferă un peisaj spectaculos, cu stânci abrupte și vegetație densă, un loc ideal pentru drumeții și explorări.

La doar 40 de kilometri de Cluj – Napoca, Cheile Turzii sunt un spectacol stâncos, care datează de mii de ani și totuși într-o continuă schimbare datorită râului care încă își continuă meticulos procesul de coroziune. 

Fac parte din grupa Munților Trăscăului, care la rândul lor sunt delimitați la sud de către Valea Ampoiului, despărțindu-i, la nord, de Munții Metaliferi și Dealurile Clujului, iar la vest de Masivul Gilău – Muntele Mare. Aparent rupte de ei, prin cursul Văii Arieșului, Cheile Turzii sunt situate în extremitatea estică a Munților Apuseni, în prelungirea culmii Râmeți-Bedeleu-Ciumerna, o culme calcaroasă de origine jurasică. 

Munții Trăscăului, celebrii datorită reliefulul exocarstic, adăpostesc nu mai puțin de 22 de chei, printre care se numără și Cheile Turzii.  

Este foarte probabil că în timpul jurasicului, marii prădători, s-au plimbat pe aceste melaguri, însă urmele au fost lăsate de valea pe care astăzi o credem inofensiv de mică, cea a Hăjdatelor. Aceasta a fost sculptorul principal, desigur ajutată de timp, al culoarului stâncos cu o lungime de 1270 m, care împarte structura geologică a Cheilor Turzii în două masive, Culmea Mănăstirii și Dealul Sandului. Odată străpunse aceste masive de către Valea Hăjdatelor, fiind un meșter priceput și meticulos, fenomenul de străbatere a apei văii a dus la formarea celor mai înalți pereți verticali din cadrul Munților Apuseni, cu o desfășurare de cca. 250 m. 

Spectacolul modelat în stâncă, de-a lungul anilor, ne oferă astăzi oportunitatea de a ne putea bucura de o largă varietate de forme de relief carstic. 

Ajunși pe platoul dinspre satul Cheia, loc unde versanții inegali se dezvăluie ca un gigant trecut prin vreme și prin timp, putem lesne observa trecerile de la poteci line la pereți abrupți, de la stânci la grohotiș și chiar la vegetație abundentă. Întrând în inima cheilor, ni se dezvăluie peste 60 de grote de eroziune, pe marginea pârâului Hăjdate, grohotișuri, colțuri stâncoase și vegetație abundentă. 

Intrarea în Chei se face pe firul văii dinspre Cabana Cheilor Turzii, poteca ne deschide drumul spre lumea sălbatică de la poalele celor doi versanți. Aici descoperim pante acoperite cu vegetație, pâlcuri de pădure și o floră care cuprinde peste 1000 de specii floristice. Garofița albă, cimbrișorul și laleaua pestriță un unele dintre plantele cele mai comune întâlnite în Cheile Turzii.  

Cu cât înaintăm, traseul potecii devine tot mai îngust, strecurându-se paralel cu firul văii, unele porțiuni de trecere fiind amenajate direct în stâncă. Aproape de grohotișul Zurusului Lung, pe versantul drept, regăsim singurul izvor cu debit permanent din interiorul cheilor, Șipotul Cheilor, alimentat de apa precipitațiilor care se acumulează sub grohotișul Zurusului Cetății. 

Versanți, caracterizați prin plăci calcaroase distincte, găzduiesc numeroase peșteri și grote, cea mai lungă cavitate fiind Peștera Ungurească. Datorită cantităților reduse a apelor infiltrate, peșterile  fiind preponderent uscate, au favorizat habitare umană încă din preistorie. Dacă cu mii de ani în urmă peșterile erau locuite de oamenii preistorici, astăzi acestea sunt populate de multitudinea speciilor de lilieci. 

În rezervația naturală Cheile Turzii întâlnim numeroase specii de pești (zvârluga, cleanul), de amfibieni şi reptile (buhai de baltă, triton cu creastă, vipera comună), de păsări (privighetoarea, ciocănitoarea), toate aflate într-o armonie pe care doar natura o poate crea. 

Cheile Turzii au un caracter unic și anume faptul că pot fi traversate atât la nivelul văii, cât și pe deasupra versanților înalți, la o înălțime de 300 – 350 m. Pentru turiștii experimentați sau pentru cei însoțiți de ghizi montani, aceste chei oferă traseul de Via Ferrata.  Cu un echipament adecvat pentru cățărare, încăltăminte antiaderentă și pantaloni sport pentru o mobilitate ușoară, Via Ferrata străbate pe verticală cu un cablu metalic fix, o diferență de nivel de 200 m înălțime. Deși este un traseu solicitant, extraordinara priveliște care se descoperă privitorilor este fascinantă. Este foarte important să menționăm faptul că echipa Salvamont din Cheile Turzii vă poate oferi informații cu privire la acest traseu. Este lezne de înțeles că traseul nu este deloc ușor, iar timpul de parcurgere este de peste 3 ore.

Pentru cei care nu sunt pasionați de sporturile extreme și doresc să se bucure de o simplă plimbare prin Cheile Turzii, menționăm că aveți posibilitatea de a vă delecta cu observarea fenomenului de Birdwatching. Astfel puteți remarca cele peste 60 de specii de păsări care locuiesc în această rezervație. 

Website: www.turism-cheile-turzii.ro

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Cimitirul Central Cluj Napoca

Cimitirul Central din Cluj Napoca, cu monumente funerare impunatoare, obeliscuri negre si banci pentru vizitatori, intr-o zona verde si linistita.

Cimitirul Central din Cluj Napoca este unul din cele mai vechi cimitire, cunoscut în trecut sub denumirea de Cimitirul Hajongard. Denumirea veche a cimitirului, provine din limba germană, reprezentând denumirea zonei actualului cimitir, respectiv Hasengarten (în traducere „Grădina cu iepuri”). Prima atestare ca atare a Dealului Hajongard, aflat la sudul cetății medievale a Clujului, datează din anul 1503.

La sfârşitul secolului al XVI-lea, în urma epidemiei de ciumă din anul 1585, cimitirul devenind neîncăpător, se ia decizia înființării actualului cimitir care este extins pe o suprafaţă de mai multe hectare. Diversitatea arhitecturală a monumentelor funerare, precum și numele unor personalităţi cu un rol determinant în viaţa politică, culturală şi artistică a Transilvaniei, fac din cimitir, unul din obiectivele cele mai inedite ale orașului.

Începând cu secolul al XIX-lea, cimitirul începe a fi aranjat prin desemnare de parcele, plantare de arbori, delimitare prin gard între confesiuni şi naţionalităţi. Cimitirul Central, în forma lui actuală, cuprinde alei, clădiri cu arhitectură impresionantă, monumente funerare în diferite stiluri arhitecturale (eclectic, baroc, neoclasic, neobaroc, neogotic, neo-renascentist, Art Nouveau, etc.), arbori și locuri de răgaz, chiar și evenimente culturale. Tot aici, putem admira capela-cavou a familiei Bethlen – singurul monument funerar în stil neo-romanic din județ. Începând cu anul 2015, Cimitirul Central din Cluj Napoca este clasat ca monument istoric în lista monumentelor istorice.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Statuia lui Avram Iancu Turda

Statuia lui Avram Iancu din Turda, amplasată în centrul orașului, onorează eroul național al românilor transilvănen

Cum ajungem

În centrul oraşului Turda, din anul 1998, se regăseşte statuia lui Avram Iancu (1824-1872), conducătorul revoluţiei române de la 1848 din Transilvania. Statuia a fost realizată de către sculptorul Ilarion Voinea şi a fost dezvelită cu ocazia celebrării a 150 de ani de la revoluţia din 1848.

Mormântul lui Mihai Viteazul Turda

Mormântul lui Mihai Viteazul de la Turda, loc de pelerinaj ce onorează memoria marelui voievod al unirii.

Cum ajungem

 În data de 16 August 1601, pe platoul ce se înalță la sud de orașul Turda, a fost asasinat Mihai Viteazul (1558-1601), primul voievod român ce a reușit pentru câteva luni prima unificare politică a principatelor românești Valahia, Moldova și Transilvania. În amintirea sa, pe locul în care, potrivit relatărilor istorice, ar fi fost primul mormânt al voievodului, a fost înălțat un monument în anul 1977. Obeliscul a fost realizat din beton, placat cu travertin și are înălțimea simbolică de 1601 cm. Monumentul are trei laturi, fiecare simbolizând câte unul din cele trei principate româneşti, la baza lui fiind cele trei steme ale principatelor realizate din marmură de către artistul clujean Vasile Rus Batin.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram.  Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.