Sub ansamblul renascentist și sub grădinile amenajate în secolul al XIX-lea în curtea castelului Wass-Bánffy din Gilău se păstrează urmele unei fortificații militare romane – castrul auxiliar de la Gilău – și ale așezării civile dezvoltate în jurul acestuia. Fortificația a fost ridicată inițial din pământ și lemn, la începutul secolului al II-lea d.Hr. și a fost refăcută ulterior din piatră, funcționând până în a doua jumătate a secolului al III-lea d.Hr. Aflat la numai 16 km de orașul roman Napoca, castrul era cea mai apropiată bază militară de acesta și avea un rol direct în protejarea orașului.
Prima garnizoană a fost, cel mai probabil, o unitate de infanterie formată din aproximativ 500 de militari. În această fază, fortificația măsura circa 1,5 ha. La începutul domniei împăratului Hadrian, infanteria a fost înlocuită de o unitate de cavalerie, ceea ce a impus extinderea incintei la aproximativ 3 ha. În faza finală, incinta a fost reconstruită din piatră, având un zid lat de 1,20 m.
Descoperirile arheologice sunt remarcabile: diplome militare, inscripții, numeroase piese de armament și echipament militar – între care se remarcă o mască de coif de cavalerie, folosită la parade – vase de sticlă și de bronz, ceramică de lux, fibule și piese de podoabă, precum și instrumentar medical și chirurgical.
