Mănăstirea Nicula ,,Adormirea Maicii Domnului”

Manastirea Nicula vazuta din aer, amplasata intr-o zona verde si impadurita, inconjurata de cladiri auxiliare si drumuri de acces

Mănăstirea Nicula de pe colina aflată în imediata apropiere a satului Nicula, este considerată cea mai importantă vatră monahală a Transilvaniei, aceasta având o istorie neîntreruptă de câteva sute de ani.

Mănăstirea ,,Adormirea Maicii Domnului” devine celebră în anul 1699, atunci când Icoana Maicii Domnului pictată de preotul ortodox Luca de la Iclod, lăcrimează timp de 26 de zile (între 15 februarie şi 12 martie 1699), eveniment consemnat consemnat și în documentele epocii. În data de 15 august a fiecărui an, cu ocazia celebrării hramului Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului”, „la Nicula-n codru” are loc cel mai mare pelerinaj al comunității ortodoxe din Transilvania. 

Zona satului Nicula a devenit în perioada medievală un centru important al picturii pe sticlă, utilizîndu-se o tehnică importată din Boemia, Austria și Bavaria. Diferența fundamentală între școala de la Nicula și cele din Vestul Europei o reprezintă elementele specifice zonei: majoritatea autorilor erau meşteri anonimi proveniţi din mediul rural, iar ca tematică abordau aproape exclusiv tematica religioasă. 

Prima atestare documentară evidențiază existența unei biserici de lemn în stil maramureșan cu harmul ,,Sf. Treime” care a fost distrusă de un incendiu în anul 1973, biserica de lemn de astăzi datând din secolul al XVII-lea. Prima biserică de zid a fost ridicată în anii 1875 – 1879 – 1905, un edificiu cu două turle masive realizate în stil baroc. Iconostasul din interiorul mănăstirii, are o formă solară unică în România. 

În apropierea bisericii istorice de zid a mănăstirii a fost ridicată o biserică montumentală realizată în stilul brâncovenesc, biserică în care se află Icoana Maicii Domnului cu Pruncul pictată de preotul Luca de la Iclod.  La inițiativa IPS Bartolomeu a fost construit un ansamblu arhitectonic menit să devină un centru de studii patristice și atelier de creație pentru continuarea tradiției școlii de pictură pe sticlă de la Nicula. 

Mănăstirea deține o colecție impresionantă de icoane pe sticlă pictate la Nicula, Făgăraș sau Șcheii Brașovului, icoane pe lemn de tradiție maramureșeană din secolele XVI-XVIII. De asemenea, întâlnim și o colecţie de cărţi bisericeşti, sculpturi, ceramică, ţesături, prosoape care, alături de icoane, sunt organizate într-un spațiu muzeal. 

Website: www.manastireanicula.ro

 

Vedere a turnului Mănăstirii Nicula sub un cer înnorat, evidențiind arhitectura tradițională.
Mănăstirea Nicula, vedere panoramică a bisericii de lemn pe un fundal de dealuri verzi.
Mănăstirea ,,Adormirea Maicii Domnului” Nicula
Frescă religioasă la Mănăstirea Nicula, reprezentând Adormirea Maicii Domnului.
Mănăstirea ,,Adormirea Maicii Domnului” Nicula
Mănăstirea ,,Adormirea Maicii Domnului” Nicula
Icoană decorată cu flori la altarul Mănăstirii Nicula, cu detalii fine și lumânare aprinsă.
Interiorul bisericii Mănăstirii Nicula, cu altar elaborat și credincioși în rugăciune.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Muzeul Sătesc de la Iclod

Museo del Campesino de Iclod

Muzeul Sătesc Iclod este localizat în comuna cu acelaşi nume din judeţul Cluj şi adăposteşte colecţii arheologice ce datează din preistorie.Organizat iniţial într-o singură cameră, muzeul s-a extins, însumând în prezent peste 8.000 de de exponate, printre care se numără: ceramică, arme, unelte, podoabe etc.

Adresa: Comuna Iclod,  jud. Cluj

Telefon: 0745-757.622

Orar: Luni, Miercuri, Vineri:10:00-16:00. Marţi, Joi, Sâmbătă, Duminică-vizitarea se face la cerere.

Intrarea liberă.

Parcul Gheorgheni (Iulius)

Alea pietonală pe malul lacului din Parcul Gheorgheni, Cluj-Napoca, cu clădiri moderne și spații verzi.

Parcul este situat în apropierea centrului comercial cu acelaşi nume, fiind recent reabilitat. Acesta se întinde pe o suprafaţă de trei hectare zona Lacurilor Gheorgheni.

Pe lângă vegetaţia bogată, parcul oferă numeroase posibilităţi de recreere: pietonal suspendat deasupra lacului, pistă pentru ciclism şi pentru alergare, alei de promenadă şi spaţii de relaxare.

parcul gheorgheni
parcul gheorgheni
parcul gheorgheni

Parcul Sportiv Universitar „Iuliu Haţieganu” (Parcul Babeș)

Alee umbrită de copaci în Parcul Sportiv Universitar Iuliu Hațieganu, unde oamenii se relaxează pe bănci și în natură, într-un cadru verde și liniștit.

Parcul Sportiv Universitar „Iuliu Haţieganu” mai este cunoscut şi sub numele de Parcul „Babeş” şi aparţine Universităţii „Babeş-Bolyai”. Parcul a fost înfiinţat în 1931 prin contribuţia financiară personală a ilustrului medic Iuliu Haţieganu, rectorul universităţii clujene, în memoria fiului său, Iuliu Marius Haţieganu (Tuțu), care a murit la o vârstă fragedă. Parcul a fost gândit să fie locul de pregătire sportivă a studenţilor universităţii. Proiectul parcului a fost premiat la „Expoziţia de arhitectură sportivă” de la Jocurile Olimpice din Berlin din anul 1936 cu medalia de bronz.

Situat de-a lungul râului Someş, parcul ocupă o suprafaţă de 25 ha, din care mai mult de jumătate reprezintă spaţii verzi cu alei, gazon cu rondouri cu flori, suprafeţe cu arbori şi arbuşti, având astfel şi un rol de promenadă, pe lângă cel sportiv.

Parcul oferă: sală de atletism, sală de jocuri sportive, sală de aerobic,  sală de forţă, pistă de atletism, terenuri de fotbal cu gazon şi cu zgură, teren de rugby, teren de minifotbal cu suprafaţă sintetică şi nocturnă, terenuri de tenis cu zgură şi cu bitum, dar și un complex de nataţie acoperit.

parcul sportiv
Rond de flori viu colorate în Parcul Sportiv Universitar Iuliu Hațieganu, înconjurat de arbori înalți și verdeață, oferind un cadru natural plăcut și bine întreținut.
Alee largă și umbrită în Parcul Sportiv Universitar Iuliu Hațieganu, înconjurată de copaci și verdeață, oferind un spațiu plăcut pentru plimbări și relaxare.
Intrarea principală în Parcul Sportiv Universitar Dr. Iuliu Hațieganu, cu un panou verde și o poartă tradițională din lemn, înconjurată de vegetație densă.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Parcul Cetăţuia Cluj

Vedere aeriana a orasului Cluj-Napoca, surprinsa din Parcul Cetatuia, cu zone verzi in prim-plan si orasul extins pe fundal, sub un cer senin.

Parcul Cetăţuia Cluj este locul cu cea mai frumoasă panoramă din Cluj-Napoca, un important punct turistic de belvedere. Situată la o altitudine de 405 m, are aspectul unui platou pe care a fost construită de către habsburgi, în secolul al XVIII-lea, prima fortificaţie de tip Vauban din Transilvania. Fortificaţia a fost folosită şi ca închisoare, mai ales în timpul Revoluţiei de la 1848, aici fiind închis şi executat cunoscutul pastor sas Stephan Ludwig Roth, unul dintre eroii Revoluţiei.

Din fortificaţie s-au mai păstrat până în prezent o parte din ziduri, câteva clădiri şi două porţi. Pe colină a fost ridicat, în anul 1995, un monument în formă de cruce, închinat „Eroilor Neamului”- martirii Revoluţiei de la 1848.

Ca facilităţi, Parcul „Cetăţuia”oferă un teren de sport, aparate de fitness cu acces gratuit, alei pe care se pot face plimbări și o terasă cu bar. De asemenea, ca și punct de reper pe Cetățuia Clujului se află Hotelul Belvedere, o clădire masivă ce este vizibilă din multe zone ale orașului.

Vedere asupra centrului orașului Cluj-Napoca, surprinsă din Parcul Cetățuia, cu biserici istorice și acoperișuri roșii, având dealuri verzi în fundal.
Vedere aeriana a orasului Cluj-Napoca, surprinsa din Parcul Cetatuia, cu zone verzi in prim-plan si orasul extins pe fundal, sub un cer senin.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Parcul Central „Simion Bărnuţiu” Cluj Napoca

Vedere asupra lacului din Parcul Central Cluj, cu clădirea Casino pe fundal și rațe plutind pe apă, într-un cadru liniștit și verde, sub cer senin.

Parcul Central Cluj, numit popular şi „Parcul Mare” este deschis publicului încă din anul 1830, numindu-se iniţial Parcul Poporului. Ulterior, au fost amenajate aleile, lacul şi a fost inaugurat, în anul 1874, Teatrul de Vară, astăzi sediul Teatrului Maghiar de Stat. După 1989, parcului i-a fost atribuită denumirea de Parcul Central „Simion Bărnuţiu”.

Toţi cei care îi trec pragul se pot recrea folosind multitudinea de posibilităţi pe care le oferă parcul. Amenajarea în aer liber oferă, pe lângă floră, teren de baschet cu nocturnă, aparate de fitness cu acces gratuit, o fântână arteziană înconjurată de bănci, parc special amenajat pentru copii și un restaurant. În parc se regăsesc și statuile unor personalităţi celebre precum Antonin Ciolan, George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Sigismund Toduţă.

Printre atracțiile principale se află Clădirea Cazinoului şi lacul. Vara se pot face plimbări pe lac cu bărcuţe şi hidrobiciclete, iar pe lângă fântâna arteziană sunt organizate concerte de muzică simfonică şi se oficiază ceremonii de căsătorie civilă.

Fără îndoială, Parcul Central rămâne în continuare cel mai important loc de promenadă al clujenilor și gazda principală a celor mai importante evenimente din Cluj-Napoca: Untold, Jazz in the Park, Sports Festival, o parte din activitățile de la Zilele Clujului și altele.

Website: www.facebook.com/ParculCentralCluj

Fântână arteziană decorativă în Parcul Central Cluj, cu statui elegante și clădirea Casino în fundal, înconjurată de flori și copaci, într-o atmosferă calmă și plăcută.
Fântână arteziană din Parcul Central Cluj, înconjurată de flori colorate și copaci, cu statui decorative și apă curgătoare sub un cer senin.
Alee liniștită și umbrită de copaci în Parcul Central Cluj, cu frunziș de toamnă așezat pe jos și o atmosferă relaxantă sub lumină blândă.
Vedere asupra lacului din Parcul Central Cluj, cu clădirea Casino pe fundal și rațe plutind pe apă, într-un cadru liniștit și verde, sub cer senin.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Grădina Botanică „Alexandru Borza” Cluj Napoca

Alee cu elemente arhitecturale tradiționale japoneze roșii în gradina botanica Alexandru Borza înconjurată de vegetație și copaci înfloriți, oferind un cadru relaxant și armonios.

Grădina Botanică „Alexandru Borza” a fost înfiinţată în anul 1920 de către profesorul Alexandru Borza, personalitate marcantă a biologiei românești şi este subordonată Universităţii „Babeş-Bolyai”. Grădina ocupă o suprafaţă de 14 ha având diverse colecţii de plante care însumează aproximativ 10.000 de specii. Spaţiul este împărţit în mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic şi medicinal, fiecare cu specificul său.

O atracție deosebită este Grădina Romană, dominată de statuia zeiţei Ceres, de diverse piese arheologice descoperite în municipiul roman Napoca și populată cu plante ce creşteau în grădinile romane. De asemenea, Grădina Japoneză este aranjată într-un stil tradiţional japonez şi cuprinde elemente de peisaj specifice Japoniei. Zona este amenajată cu plante aduse din Orient.

În incinta Grădinii Botanice este situat şi Institutul Botanic, Muzeul botanic și Herbarul Universităţii, care adăposteşte 750.000 de coli de plante presate provenite din toate regiunile globului.

Website: www.gradinabotanica.ubbcluj.ro

trandafiri din gradina botanica alexandru borza, cu o explozie de culori vibrante și trandafiri de diverse nuanțe, într-un cadru verde și bine îngrijit.
GRĂDINA BOTANICĂ ALEXANDRU BORZA Cluj-Napoca
Straturi de lalele colorate în Grădina Botanică Alexandru Borza, cu flori roz, albe și galbene, pe fundalul unui gard roșu decorativ

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Rezervaţia naturală Dealul cu fluturi

Fluture albastru așezat pe frunze verzi în Rezervatia Naturala Dealul cu Fluturi, un habitat bogat în vegetație și specii diverse de insecte.

Rezervaţia naturală Dealul cu fluturi este o rezervaţie naturală de tip floristic şi faunistic situată în sud-estul judeţului Cluj, în comuna Viişoara. Denumirea se datorează atât prin bogăția de specii de fluturi, dar mai ales prin prezența unor specii foarte rare.

Aria protejată reprezintă o zonă de păşuni şi fâneţe ce adăposteşte o mare diversitate de fluturi (dintre care peste 150 de specii din ordinul Lepidopterelor), precum şi mai multe specii de plante, printre care astragalus, salvia, jurinea sau târtan.

Fluture cu aripi roșii și ochi decorativi, așezat pe vegetație verde, în Rezervatia Naturala Dealul cu Fluturi, un habitat plin de viață și culoare.
Fluture albastru așezat pe frunze verzi în Rezervatia Naturala Dealul cu Fluturi, un habitat bogat în vegetație și specii diverse de insecte.

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Rezervația Naturală Stufărişurile de la Sic

Colibă tradițională din lemn în rezervatia naturala stufarisurile de la sic, înconjurată de stuf și vegetație verde, cu dealuri pe fundal.

Rezervația Naturală  Stufărişurile de la Sic este o rezervaţie naturală de tip avifaunistic situată în satul Sic, pe Valea Fizeşului, alcătuită din stufărișuri, sărături, pajiști stepice, pajiști umede, mlaştini, iazuri, cu vegetaţie de stuf şi papură. Acestea formând un mozaic de ecosisteme ce susține o biodiversitate deosebită. Este o rezervaţie naturală complexă ce cuprinde suprafeţe distincte: masivul de stuf de pe valea Sicului, habitatele de sărătură marginale, păşuni şi fânaţe.

Stufărişurile de la Sic adăpostesc şi asigură condiţii propice de existenţă pentru o mare diversitate de păsări migratoare de baltă, printre care: corcodelul mic, buhaiul de baltă, stârcul cenuşiu,lişiţa, egretele, etc.

Stufărișul compact de pe Valea Coastei și Valea Sicului reprezintă masivul de stuf cu suprafața cea mai mare din România, după Delta Dunării.

Peisaj din rezervatia naturala stufarisurile de la sic, cu un traseu de lemn care traversează pajiștile verzi și colibe tradiționale, înconjurate de dealuri line și vegetație.
Colibă tradițională din lemn în rezervatia naturala stufarisurile de la sic, înconjurată de stuf și vegetație verde, cu dealuri pe fundal.
rezervatia naturala stufarisurile de la sic
Potecă de lemn ce străbate stufărișul dens din rezervatia naturala stufarisurile de la sic, sub un cer senin la apus, cu dealuri în depărtare.
rezervatia naturala stufarisurile de la sic
rezervatia naturala stufarisurile de la sic
Stufăriș extins din rezervatia naturala stufarisurile de la sic cu dealuri verzi în fundal și colibe tradiționale, într-un peisaj rural liniștit.
rezervatia naturala stufarisurile de la sic

Dacă vrei să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.

Rezervaţia naturală Lacul Ştiucilor

Peisaj din Rezervatia Naturala Lacul Stiucilor, cu lacul in prim-plan, vegetatie bogata si dealuri verzi pe fundal, sub un cer dramatic cu nori intunecati.

Rezervaţia naturală Lacul Ştiucilor este situată într-o zonă umedă, în partea vestică a satului Săcălaia, în zona administrativă a comunei Fizeşu Gherlii. Este cel mai adânc lac natural cu apă dulce al Transilvaniei, aproximativ 10 m. Acesta s-a format prin dizolvare şi tasare-prăbuşire, ca urmare a amplasării cuvetei lacului pe un masiv de sare, având așadar la origine apă sărată. Datorită depunerilor de aluviuni de pe versanți, sarea a fost izolată de apă printr-un strat impermeabil de mâl, procesul de dizolvare a sării fiind oprit, iar apa a devenit dulce.

Lacul Știucilor este singurul lac din Transilvania pe care se formează plaur (insule plutitoare de stuf), la fel ca în Delta Dunării. De aceea a fost numit și Delta Transilvaniei. Lacul de apă dulce, cu o suprafață de 26 de hectare este alimentat constant de pâraiele și izvoarele din zona. Este populat în principal cu ştiucă, dar şi cu crap, biban şi plătica, de asemenea întâlnim vegetaţie lacustră, ce include şi insule plutitoare (plauri) acoperite cu stuf. Rezervaţia mai găzduieşte și specii de păsări printre care: buhaiul de baltă, stârcul pitic, eretele de stuf, huhurezul mare, acvila ţipătoare, numeroase specii de fluturi precum şi mamifere (vulpea, căprioara, mistreţul).Se întâlneşte de asemenea cărăbuşul cu corn,o specie rară de nevertebrate.

Malul lacului din Rezervatia Naturala Lacul Stiucilor, cu stufaris in prim-plan si dealuri verzi in fundal, sub un cer senin si insorit.
Peisaj din Rezervatia Naturala Lacul Stiucilor, cu lacul in prim-plan, vegetatie bogata si dealuri verzi pe fundal, sub un cer dramatic cu nori intunecati.

Dacă dorești să descoperi mai multe informații despre obiectivele turistice din județul Cluj, contactează-ne, fă-ne o vizită sau urmărește-ne pe Facebook și Instagram. Descarcă aplicația Cluj Tourism din App Store sau Google Play și ai mereu la îndemână recomandările noastre.