Casa Parohiei Romano-Catolice

Casa Schleunig

Casa Parohiei Romano-Catolice sau Casa Schleunig, situată în Piaţa Unirii la nr. 15-16, este una din cele mai vechi clădiri ale oraşului, fiind rezultatul contopirii a trei case, cea mai veche fiind ridicată la mijlocul secolului al XV-lea.

Clădirea a fost construită de Gregorius Schleunig, care a fost paroh al bisericii Sf. Mihail la sfârșitul secolului al XV-lea, al cărui blazon – leul legat de un bastion al cetăţii – se poate observa deasupra porţii vechi a casei.

În perioada Reformei religioase aici a locuit şi fondatorul confesiunii Unitariene, David Francisc. De asemenea, aici a funcționat și Colegiul Unitarian, cea mai veche instituție de învățământ din Transilvania.

Printre oaspeții de marcă ai acestei parohii a fost și împăratul Habsburgic Iosif al II-lea.

Casa Wass Cluj

Piața Unirii, Cluj-Napoca

Clădirea, o îmbinare a stilurilor arhitecturale renascentiste, clasiciste și rococo, a aparţinut conţilor Wass, de altfel pe fațada casei se vede blazonul familiei Wass – un cap de bour cu botul străpuns de o săgeată. Familia Wass a fost una dintre cele mai vechi familii din Transilvania.

Ultima descendentă a acestei familii  a fost Otilia Wass care, fiind pasionată de literatură, organiza aici saloane literare, clădirea lasând-o prin testament Asociației Muzeului Ardelean.

Palatul Josika Cluj

Piața Unirii, Cluj-Napoca

În Piața Unirii la nr. 10 se ridică una dintre cele mai mari clădiri din această zonă: Palatul Josika. Clujenii mai numesc această clădire și „casa cu picioare”, datorită celor patru coloane dorice pe care se sprijină balconul situat la primul etaj. Există o superstiție care spune că elevul care trece dimineața sub „picioarele” balconului va primi o notă proastă în acea zi.

Pe locul actualei clădiri,  în secolul al XVI-lea, era o casă – reședință a principilor transilvani ce vizitau Clujul, iar apoi, în secolul al XVIII-lea, imobilul a intrat în proprietatea baronilor Josika. Guvernatorul Transilvaniei, Josika Janos, a început construcția clădirii  actuale ce avea numai un etaj. În secolul al XIX-lea s-a mai adaugat un etaj, ajungându-se la forma actuală de azi. Acest edificiu în stil neoclasicist a avut mai multe utilizări de-a lungul timpului: cazino, sediul Judecătoriei Regale din Cluj sau chiar biblioteca facultății de medicină.

Pe frontispiciul clădirii se află inscripția MDCCCXXVIII (1828), anul renovării clădirii. 

Palatul Rhedey Cluj

Rhéedey Palace

Palatul Rhedey (colţul Pieţei Unirii cu strada Napoca) are numele familiei care l-a cumpărat la începutul secolului al XVIII-lea. În jurul anului 1500 aici se aflau patru case ale unor patricieni, pe locul lor construindu-se palatul, în stil eclectic. În acea perioadă, strada Napoca de azi se numea Uliţa Fânului, deoarece în capătul străzii se afla un depozit de fân, de aceea se mai numește și „casa cu lanțuri”. Lanțurile aveau rolul de a proteja casa de căruțele cu fân care treceau prin fața ei.

Palatul Rhedey își leagă numele, prin sala de bal, şi de istoria teatrului maghiar din Transilvania. O placă comemorativă aminteşte că în acest loc s-a permanentizat o primă instituţie maghiară de teatru din Cluj, în 1792.

În secolul al XVIII-lea, casa este unificată cu alte trei case vecine de pe Uliţa Fânului (strada Napoca). Tot atunci, proprietarul Rhedey Janos adaugă vechii clădiri încă un etaj. Pe frontispiciul imobilului, se găseste blazonul lui Rhedey Janos, cu iniţialele RJ şi semnul coroanei cu nouă ramuri vegetale, însemnul rangului de „conte”.

Casa Heltai

Bocskai-ház

Casa Heltai mai este numită și Casa Bocskai deoarece aici s-a născut Ștefan Bocskai, principe al Transilvaniei. Pe peretele stâng după ce se intră pe poartă se află câteva plăci comemorative ce amintesc de aceste evenimente, iar într-una din sălile clădirii, se regăseşte blazonul principelui sculptat în 1606 ce este înconjurat de stemele Transilvaniei şi Ungariei.

La mijlocul secolului al XVI-lea Heltai Gaspar a amenajat aici prima tipografie din Cluj și una dintre cele mai mari din Transilvania. Acesta era un predicator lutheran, sas la origine, stabilindu-se de la Sibiu la Cluj. Odată cu venirea sa la Cluj putem vorbi de începutul reformei religioase în acest oraș. Heltai era un adevărat cărturar al Renașterii, fiind  traducător, teolog, editor, tipograf. Totodată acesta a construit prima fabrică de bere din urbe.

Clădirea a aparţinut mai apoi conţilor Teleki și Bethlen, între 1870-1890 a funcţionat ca şi clădire a oficului poştal, în prezent fiind rectoratul Universităţii Sapientia. 

Casa Matei Corvin Cluj

Matthias Corvinus House in Cluj

Casa Matei Corvin reprezintă un punct de atracție important al orașului deoarece aici s-a născut cel mai mare rege al Ungariei, Matei Corvin. Clădirea situată pe strada care-i poartă numele a fost construită înainte de 1443, an în care s-a născut Matei, fiul lui Iancu de Hunedoara, care era voievodul Transilvaniei în acele timpuri.

Este o clădire gotică, cea mai veche din oraș, care a fost construită prin contopirea a trei case, suferind mai multe modificări de-a lungul timpului. Poarta ogivală fiind elementul arhitectonic definitoriu ce o încadrează în acest stil.

În semn de recunoștință pentru faptul că această casă a asigurat adăpost mamei sale și pentru că a fost casa sa natală, Matei Corvin a emis un decret, respectat de toți regii Ungariei care i-au succedat, prin care această casă să fie scutită pentru totdeauna de plata impozitelor.

În secolul al XVIII-lea casa a intrat în patrimoniul orașului, devenind pe rând spital militar și închisoare.

Începând cu secolul al XX-lea intră în patrimoniul Societății Carpatine Ardelene care deschide aici un frumos muzeu, odata cu dezvelirea statuii lui Matei Corvin. Cu peste 8000 de obiecte și 5000 de cărți, dedicate turismului, balneologiei și etnografiei, muzeul era la vremea respectivă unul dintre cele mai mari din Transilvania.

După cel de-al doilea Război Mondial, clădirea a servit drept colegiu pentru studenți, iar mai târziu a devenit sediul Universității de Artă și Design.  

Castelul Wass-Bánffy din Gilău

În Evul Mediu, domeniul Gilău se afla în proprietatea Episcopiei Transilvaniei, iar localitatea – formată în apropierea castrului roman – era una dintre reședințele episcopului. Cetatea medievală de la Gilău este menționată în documente din anul 1428, în timpul episcopului Gheorghe Lépes. Din timpul episcopului Ladislau Geréb (1479-1502), vărul regelui Matia Corvinul (1458-1490), s-au păstrat de fapt primele elemente de valoare artistică ale reședinței episcopale de la Gilău. Dintre acestea amintim :

– Blazonul episcopului Ladislau Geréb (leu rampant într-o coroană, în prezent aflat în Cluj-Napoca, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei)

– Două piese dreptunghiulare identice cu decor de fasces laureati (un simbol al victoriei în epoca romană, folosit și în arta renașterii), cioplite în piatră, zidite în șemineul salonului de la etaj.

– O piesă dreptunghiulară decorată cu figura arhanghelului Mihail ucigând balaurul, (în prezent aflată în Cluj-Napoca, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei)

În 1541,  în castelul de la Gilău,  s-a semnat tratatul privind  unirea sub conducerea Habsburgilor a teritoriilor Regatului Ungariei neocupate de otomani. Din anul 1580  domeniul a avut mai mulți proprietari: în 1587 guvernatorul loan Ghiczy, în 1597 episcopul Transilvaniei Dimitrie Náprágyi, între anii 1600-1603 propietarii au fost Mihai Viteazul, Ștefan Csáky și generalul Giorgio Basta, în anii 1603-1605 nobilul Pancrațiu Sennyei. După ce a asediat castelul în 1605, principele Ștefan Bocskai a dispus  și realizarea primului inventar al acestuia.

În timpul domniei principelui Gheorghe Rákóczi I, castelul a devenit reședință princiară și a fost modificat radical. În 1663  castelul și domeniul Gilău a fost ipotecat  nobilului Dionisie Bánffy, comite de Dăbâca. Între 1704-1705, în timpul Războiului Curuților, acesta a fost avariat.

 În anul 1874 castelul a fost cumpărat de Bernat Rosenberger. Lui i se datorează renovarea și reconstruirea castelului după incendiul din 1861. În 1911  a fost cumpărat de contesa Ecaterina Bánffy. Aceasta l-a deținut pana la naționalizarea din anul 1948. După anul 1972, castelul a fost folosit ca școala pentru copii cu dizabilități până în 2002, când a fast retrocedat vechiului proprietar. Actualul proprietar a renovat castelul printr-un proiect cu finanțare europeană. În viitorul apropiat se intenționează reabilitarea  întregului domeniu adiacent castelului.

E-mail: [email protected]

Web: www.castelwassbanffygilau.ro

Castelul Bánffy din Răscruci, comuna Bonțida

Localitatea Răscruci a fost propietatea familiei Bánffy, fiind o parte a domeniului de la Bonţida. Castelul a fost construit în stil neoclasic eclectic, fiind înconjurat de un parc cu o vastă întindere, domeniul fiind folosit ca reşedinţă de vară a familiei Banffy.Accesul în Pavilionul castelului, construit de contele Dionisie Banffy, se face prin două scări dispuse în partea sudică, care conduc pe o terasă susţinută de opt coloane dorice. În urma evenimentelor de la 1848, propietatea este avariată, Adám Bánffy fiind cel ce o reface, ocupându-se şi de amenajările interioare.

Continue reading

Castelul Bánffy din Bonţida

Castelul Bánffy din Bonţida este unul din monumentele de arhitectură reprezentative pentru barocul transilvan, bogăţia de elemente specifice acestui stil arhitectonic aducându-i şi numele de „Versaille-ul Transilvaniei”.A fost ridicat de familia Bánffy în comuna Bonţida, localitate situată la aproximativ 30 km est de Cluj-Napoca. Principalele clădiri ale palatului sunt dominate de elementele arhitectonice specifice stilului renascentist, în secolul al XVIII-lea realizându-se extinderi în stil baroc.

Continue reading